VIDEO Investitorii străini, parţial mulţumiţi de Codul Muncii

Noul act normativ va crea o piaţă a muncii mai flexibilă, dar reglementează parţial performanţa, sporeşte birocraţia şi nu cuprinde prevederi specifice pentru IMM-uri susţin marile companii occidentale. Investitorii străini spun că noul Cod al Muncii va spori angajările, va combate munca la negru şi va creşte productivitatea, dar mai are nevoie de îmbunătăţiri.

În elaborarea proiectului de modificare a Codului Muncii s-au implicat unele dintre cele mai mari organizaţii patronale ale investitorilor străini în România.

Mai citeşte şi:

Miliardarii Forbes „votează“ pentru modificarea Codului Muncii

În mare, acestea apreciază ce a ieşit din propunerile avansate, însă omisiunile noului act normativ sunt suficiente pentru a reclama amendarea ulterioară a legislaţiei. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania), organizaţie care s-a implicat masiv în modificarea Codului Muncii, spune că aproximativ 50% din măsurile promovate se regăsesc în varianta finală a proiectului.

Partea bună este că se instituie criteriul performanţei în angajarea şi selecţia salariaţilor în cazul concedierilor colective. Partea proastă este că se omite reglementarea acestui criteriu ca mijloc de departajare a salariaţilor în cazul concedierilor individuale, pentru motive care nu ţin de persoana angajatului. „Aceasta ar putea avea consecinţe negative, angajatorii fiind puşi în situaţia de a păstra salariaţi mai puţin performanţi în detrimentul unora performanţi, riscând în acelaşi timp să rămână fără salariaţii care ar fi putut redresa activitatea angajatorilor", a transmis organizaţia.

Vicepreşedintele AmCham, şi totodată CEO pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al General Electric, Cristian Colţeanu, consideră bine-venită modificarea legislaţiei, pentru că asigură concurenţa loială între companii pe piaţa muncii. „Este în interesul angajatului să lucreze în baza unui contract de muncă, pentru că astfel beneficiază şi de asigurări de sănătate şi de celelalte drepturi. Lipsa de transparenţă la angajare, precum şi plata remuneraţiei «la negru», şi nu pe baze legale, trebuie sancţionată corespunzător", crede Colţeanu.

Unul dintre angajatorii privaţi importanţi din România, Hewlett-Packard (HP) - companie cu peste 3.100 de salariaţi - susţine includerea principiului performanţei în proiect şi crede că acesta crează premisele unei departajări obiective între angajaţi. „Este necesar ca un angajat să ştie încă de la semnarea contractului care sunt criteriile de performanţă pe baza cărora va fi evaluat, promovat şi recompensat", arată directorul general al HP România, Radu Enache. Acesta spune că fiecare companie este permanent evaluată de piaţă pe criterii de performanţă, astfel că şi angajatorii au nevoie de instrumente concrete pentru evaluarea propriilor angajaţi.

Creşterea birocraţiei

Potrivit unei evaluări făcute de casa de avocatură bpv Grigorescu, membră a AmCham Romania, ultima variantă a Codului Muncii nu simplifică formalităţile la angajarea salariaţilor. Ba dimpotrivă. Creşte numărul documentelor pe care aplicantul trebuie să le prezinte la angajare şi care, ulterior, fac parte din contractul individual de muncă. În plus, menţinerea - ca motiv de încetare de drept a contractului individual de muncă - a îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard şi stagiu minim de cotizare pentru pensionare va crea dificultăţi în practică.

AmCham arată că angajatorii şi angajaţii nu au, în toate cazurile, informaţiile necesare pentru a verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite sau nu. „În plus, nu înţelegem de ce contractul individual de muncă nu încetează la expirarea perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, ci în termen de şase luni de la această dată", mai transmite organizaţia.

Investitorii spun că noul Cod poate spori angajările

Un alt punct slab al formei finale a proiectului de modificare a Codului Muncii îl reprezintă abrogarea majorităţii prevederilor cu privire la contractele colective de muncă, „prin aceasta Guvernul amânând decizia cu privire la modificările în reglementarea acestora". Şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS), organizaţie implicată la fel de activ în schimbările aduse Codului Muncii, arată că există, în continuare, prevederi care ar trebui amendate. Una dintre ele se referă la eliminarea aplicării imediate a deciziei din prima instanţă, fără a avea rezultatul din recurs în litigiile de muncă, sau obligarea angajatorului de a dovedi prin probe legalitatea deciziilor sale şi nu a tuturor solicitărilor în cazul unei acţiuni în justiţie.

AmCham spune că proiectul de modificare a Codului Muncii creează premisele unor noi locuri de muncă doar în măsura în care acesta este urmat de modificări ale legislaţiei cu privire la dialogul social şi părţile implicate în acesta, şi de scăderea contribuţiilor sociale şi plafonarea lor. Pe de altă parte, după calculele CIS, există potenţialul ca prin flexibilizarea relaţiilor de muncă să fie posibilă crearea a aproximativ 90.000 de joburi, temporare sau permanente, pe termen scurt.

Investitorii italieni: Atenţie la IMM-uri!

Reprezentanţii Confindustria România, cea mai mare organizaţie patronală a investitorilor italieni, susţin că îmbunătăţirea Codului Muncii, mai ales a reglementărilor privind IMM-urile, este absolut necesară. „Codul mai poate fi îmbunătăţit, dar nu putem să nu apreciem primii paşi realizaţi pe calea flexibilizării relaţiilor de muncă. În prezent, nu sunt multe reglementări speciale pentru IMM-uri", spune preşedintele Confindustria România, Luca Serena. Punctual, acesta se referă la excluderea întreprinderilor care au sub 21 de salariaţi de la obligativitatea negocierii colective la nivel de unitate.

Oficialul mai crede că trebuie aplicată procedura concedierii colective pentru angajatorii care au mai puţin de 20 de salariaţi şi că sunt necesare perioade diferite pentru obligativitatea asigurării de concedii plătite pentru pregătire profesională. Potrivit lui Serena, flexibilizarea pieţei muncii este esenţială pentru recalibrarea sectorului public românesc şi crucială pentru menţinerea României în atenţia investitorilor italieni. „Pentru a menţine competitivitatea pe care o mai are România, orice măsură care ajută la flexibilizarea pieţei muncii şi la instaurarea meritocraţiei trebuie promovată fără ezitare", subliniază preşedintele Confindustria.

Modificări radicale

Vicepreşedintele Camerei de Comerţ Italiene pentru România, Giulio Bertola, speră ca procesul legislativ să fie dezbătut în sensul soluţiilor care trebuie adoptate şi să nu se cadă într-o confruntare pur politică. „Desigur, asistăm la un scenariu nou, care va modifica radical, sub anumite aspecte, raportul dintre companie şi lucrător. Va trebui făcută o evaluare a întregului, dar în paralel trebuie realizată şi o comparaţie obiectivă cu Codul Muncii din alte ţări în sens contrar, adică verificând acele reguli pe care alte ţări le-au adoptat şi care nu au funcţionat", a declarat Bertola.

Păreri unanime

Antreprenorii străini au considerat, în unanimitate, că vechea legislaţie a muncii a creat pierderi pentru angajaţi, dar şi pentru angajatori. Potrivit CIS, aceasta a însemnat, pentru salariaţi, imposibilitatea diferenţierii şi recompensării performanţei în cazul unor concedieri.

Opinii divergente

Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Generale a Economiştilor, Cristian Socol, gama de competenţe nu este în concordanţă cu cererea, condiţiile de muncă sunt improprii creării de joburi, iar povara fiscală este prea mare. „Prin noul Cod se schimbă asimetric puterea în relaţia angajat, angajator. Dacă, până acum, 80-90% din cazurile ce ajungeau în faţa judecătorilor se finalizau în beneficiul salariatului, acum situaţia va fi invers", crede Socol.

La rândul său, head-hunterul George Butunoiu este de părere că în relaţia angajat-angajator nu are ce să caute un Cod al Muncii, fiind suficient acordul părţilor. „Asta dacă justiţia ar funcţiona corect. Oricum, actualul proiect este mai bun decât ce era înainte, iar productivitatea va creşte imediat, în două-trei luni", spune Butunoiu. El recunoaşte că una dintre metodele de creştere a productivităţii aflate la dispoziţia firmelor este şi scăderea salariilor.

"Un angajat trebuie să ştie criteriile de performanţă pe baza cărora va fi evaluat, promovat şi recompensat."
Radu Enache
director general HP România

"Codul Muncii poate fi îmbunătăţit, dar trebuie să apreciem primii paşi realizaţi pe calea flexibilizării relaţiilor de muncă."
Luca Serena
preşedinte Confindustria

"Actualul proiect este mai bun decât ce era înainte, iar productivitatea va creşte imediat, în două-trei luni."
George Butunoiu
specialist în resurse umane

43% este ponderea taxelor totale pe muncă în România, din care aproape două treimi înseamnă contribuţii la fondul de pensii.

Urmăriţi aici principalele modificări privind perioada de probă impuse de noul Cod al Muncii, prezentate de Oana Barbu, HR Director în cadrul Adevărul Holding: