În căutarea şcolii pierdute

În estul ţării, şase femei din 10 care trăiesc în mediul rural lucrează în gospodăria proprie. În Ardeal, doar două din 10 sunt în această situaţie. În cadrul unui program de peste 17 milioane de lei din fonduri structurale, Asociaţia Familiilor şi Femeilor din Mediul Rural încearcă să recalifice femeile care vor să se integreze pe piaţa muncii. 

Lipsa studiilor e cea mai mare piedică în angajarea femeilor de la ţară. Multe aspirante la un loc de muncă s-au căsătorit înainte de a împlini 18 ani şi au doar opt clase. Cu cât nivelul de pregătire e mai scăzut, cu atât accesul pe piaţa muncii e mai dificil. Acum, ele ar vrea un loc de muncă mai bine plătit, dar angajatorii le cer studii pe care femeile de la ţară nu le au.

Asociaţia Familiilor şi Femeilor din Mediul Rural (AFFMR) derulează un program prin care urmăreşte recalificarea şi reinserţia pe piaţa muncii a celor care îşi caută de lucru. „Valoarea proiectului «Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural» depăşeşte 17 milioane de lei şi se va desfăşura pe o perioadă de trei ani. Vor fi consiliate 700 de femei, iar 500 vor beneficia de cursuri de recalificare în meserii precum îngrijitor la domiciliu, lucrător comercial, baby-sitter, operator de calculator", a explicat Cristina Cazacu-Chinole, preşedinta asociaţiei. 

„Vreau să fac mai mult"

Unul dintre centre este în comuna Valea Viilor, judeţul Sibiu. 40 de femei i-au călcat până acum pragul, iar Viorica Hentea e una dintre ele. Femeia are 36 de ani şi este absolventă de şcoală profesională. Timp de 10 ani a lucrat la o fabrică de încălţăminte din Mediaş. După ce a născut doi băieţi, a mai lucrat sporadic pe unde a găsit. Ea a venit la centrul de consiliere din Valea Viilor pentru a se înscrie la un curs de coafură.

„Mi-am spus că e bine să ai mai multe specializări. Într-o lună îmi expiră ajutorul de şomaj şi nu ştiu ce vom face, pentru că nici soţul meu nu lucrează", a declarat femeia. Viorica are speranţe mari de la cursul de coafură. Ea se gândeşte chiar să-şi deschidă propriul salon de frumuseţe. „Nu avem aşa ceva în comună şi mă gândesc că ar fi necesar", explică tânăra.

Model cultural premodern

Sociologul Alfred Bulai afirmă că, după 1990, mediul rural s-a întors la modelul tradiţionalist premodern, iar femeile au fost cele mai afectate: „La ţară, posibilitatea de a face şcoală în propria regiune a scăzut. Instituţiile de învăţământ au fost desfiinţate pe măsura scăderii populaţiei şcolare. Industria textilă, de pildă, unde lucrau foarte multe femei s-a prăbuşit, structura transportului local s-a deteriorat, iar privatizarea lui a adus costuri foarte mari pe care puţini şi le pot permite".

Aşa se face că în mediul rural s-a revenit la un model cultural în care femeia e casnică şi are grijă de gospodărie. „Acest model impune mai degrabă bărbatului să facă şcoală. Avem maşini, avem telefoane mobile, dar, ca mentalitate, suntem la nivelul premodernităţii. În rândul populaţiei active care locuieşte la ţară au scăzut productivitatea şi nivelul de calificare, dar a crescut numărul celor care s-au reîntors în agricutura de subzistenţă. Este un model arhaic, dăunător societăţii româneşti. Din păcate, acesta este tabloul", a explicat specialistul. 

Şcoală puţină, şanse mici la job

Potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS), în Ardeal, două din 10 femei lucrează în gospodăria proprie. Anca Gaidoş, coordonatoarea centrului de consiliere din Valea Viilor, spune că apropierea de Germania şi de Ungaria şi-a pus amprenta asupra mentalităţii transilvănenilor, dar că şcolarizarea precară a femeilor este o problemă şi în această zonă: „Ea afectează mai ales femeile peste 40 de ani care s-au măritat înainte de a împlini 18 ani şi s-au angajat rapid într-o fabrică. Acum ele s-au trezit că nu mai au calificarea cerută pe piaţă. O altă problemă e lipsa societăţilor comerciale. În zona rurală din jurul Mediaşului sunt cam 300 de societăţi comerciale la aproape 40.000 de locuitori, 90% fiind microîntreprinderi".

"În sate s-a revenit la modelul arhaic, în care femeia e casnică şi are grijă de gospodărie."
Alfred Bulai sociolog

100 de femei consiliate în Moldova

Proporţia femeilor care stau acasă e sensibil mai mare în zona Moldovei, unde şase femei din 10 lucrează doar în propria gospodărie.  „În est sunt regiunile cele mai sărace, cu sate izolate, aflate la mare distanţă de oraşe şi greu accesibile. În plus, agenţii economici sunt şi ei puţini", explică Rodica Davidean, coordonator de proiect în zona Focşani. Puţine femei din zona estică au mai mult de opt clase. De aceea, ele nu pot munci decât în panificaţie, coafeze sau frizeriţe. „Am încercat să le angajăm ca asistente pentru persoanele cu handicap. Alte locuri de muncă ar fi la morile din zonă, la abatoare sau la magazine", spune Davidean. Centrul a consiliat până acum 100 de femei, cele mai multe cu vârste între 18 şi 30 de ani. Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European şi este dezvoltat de AFFMR în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socială şi Asociaţia ASAJA Almeria, Spania.

„Ai carte, ai salariu"

Femeile de la sat, condamnate să rămână în agricultură FOTO: Adevărul

Potrivit datelor INS, cele mai multe femei ocupate în gospodăria proprie sunt în zonele rurale din judeţele Vaslui (70%), Galaţi (59,7%), Iaşi (56%) şi Vrancea (53%). În zonele rurale din restul judeţelor, proporţia e mult inferioară: Alba (34%), Cluj (29%), Maramureş (14%).

Potrivit aceleiaşi surse, 9 din 10 femei cu studii superioare din mediul rural sunt salariate. Raportul persoanelor angajate scade la 7 din 10 pentru cele cu liceu şi la mai puţin de 3 din 10 la cele cu studii gimnaziale. Scăderea nivelului de educaţie în rândul femeilor  din mediul rural se asociază cu ocuparea în economia de subzistenţă.
Cercetarea AFFMR notează că 8 din 10 femei intervievate au declarat că se simt discriminate pe piaţa muncii în raport cu femeile de la oraş.  Cele angajate au afirmat că se simt discriminate în proporţie mai mică decât femeile-şomer sau casnicele. 

În urma cercetării AFFMR a rezultat un top al celor mai atractive cursuri pentru femeile din mediul rural: patiser, îngrijitoare copii, bucătar şi coafor. Femeile au mai declarat că distanţa faţă de locul de muncă are un rol hotărâtor în decizia de a se angaja. 

De ce nu lucrează femeile din mediul rural

- „se ocupă de îngrijirea copiilor, soţii lucrează"
- „au copii, nu există creşă"
- „probleme de familie, pământul trebuie lucrat, îşi îngrijesc părinţi"
- „nepăsare, se mulţumesc să aibă grijă de gospodărie"
- „le place să muncească doar bărbatul"
- „trăiesc din alocaţii, ajutor de la primărie şi se mulţumesc cu atât"
- "dacă o femeie are doi copii nu mai are timp să se ocupe şi de serviciu"
- „e mai comod de stat acasă"
- „le place să fie întreţinute, se scuză că au mult de lucru în gospodărie, copii"
- „sunt descurajate de salariile mici, preferă să se ocupe de gospodărie şi copii"
- „nu sunt salarii atractive"
- „transportul la locul de muncă e prea scump"
- „nu sunt calificate, fapt care le obligă să se ocupe doar de gospodărie"