Impozit progresiv: statul pierde mult, săracii câştigă puţin

Dacă s-ar aplica varianta de impozitare propusă de PSD, veniturile bugetare ar scădea cu peste 600 de milioane de euro. Venitul net ar creşte cu cel mult 160 de lei pentru cei care câştigă sub 1.000 de lei, dar statul ar ieşi în pierdere pentru că majoritatea românilor au salarii mici.

Introducerea unei grile de impozitare progresivă a veniturilor, ca aceea propusă recent de PSD, ar scuti practic de taxe peste o treime din salariaţi, adică pe cei 37% dintre români care au venituri mai mici de 1.000 de lei. În palierul salarial cuprins între 1.000 şi 4.000 de lei, contribuţiile prin impozitarea progresivă ar fi, cu mici diferenţe, aproape aceleaşi ca în cazul cotei unice.

Mai citeşte şi:

Grevele şi creşterile de taxe „ruginesc“ guvernele europene

Manopera calificată, supraimpozitată

Pentru alţi 37% din salariaţi schimbarea regimului fiscal ar avea ca efect doar o uşoară creştere a venitului net. În oglindă însă, din punctul de vedere al încasărilor la buget, efectele impozitării progresive ar consta în scăderi majore, cu dificultăţi mari în completarea sumelor astfel pierdute. Dacă în prezent statul colectează aproximativ 567 de milioane de euro anual de pe urma celor 37% din români care câştigă sub 1.000 de lei, această sumă nu ar mai veni la buget după grila PSD. Se mai adaugă, tot aici, şi reducerea semnificativă de încasări de pe urma celorlalţi 37% din români care câştigă între 1.000 şi 2.000 de lei, scădere care înseamnă aproape 65 de milioane de euro anual.
Astfel că per total s-ar pierde la buget, din această sursă (impozite pe salarii mai mici de 2.000 de lei), o sumă de 632 de milioane de euro faţă de actualele încasări.

Click pe infografie pentru a mari

Pe cel de-al treilea palier salarial, compus din cei care câştigă peste 4.000 de lei, fenomenul generat de eventuala impozitare progresivă se inversează: statul câştigă tot mai mult, iar salariatul este tot mai dezavantajat. Aici se regăsesc puţin peste 250.000 de persoane (faţă de cei peste patru milioane de pe primele două paliere) care acum contribuie, prin cota unică, cu aproximativ 700 de milioane de euro la buget. Prin grila PSD, contribuţia totală a acestora ar putea creşte la un miliard de lei, însă cu ce costuri?! Nu putem trece cu vederea faptul că numai forţa de muncă având un înalt grad de calificare şi cei care ocupă poziţii de conducere în companii realizează venituri de peste 4.000 de lei. Tocmai această pătură activă ar fi lovită în plin de impozitarea progresivă şi deja există reacţii virulente faţă de propunerea PSD din partea acestor categorii profesionale.

Analistul economic Ilie Şerbănescu este convins că nici cota unică, dar nici impozitarea progresivă nu rezolvă marile probleme de pe piaţa muncii, astfel că o trecere de la un regim fiscal la altul nu-şi are rostul, mai ales în perioade mai grele pentru economie.

O măsură fără rost

„Cei care fură ori fac evaziune fiscală vor continua tot aşa şi cu impozit progresiv, ca şi în regim de cotă unică, iar locuri de muncă noi nu au apărut datorită vreuneia dintre variante. Mai mult, impozitul pe salarii nu trebuie văzut ca o sursă de creştere a veniturilor la buget - cei care văd aşa lucrurile greşesc foarte mult. Impozitarea trebuie să fie un instrument de dirijare a consumului către acele zone care sunt necesare pentru dezvoltarea economiei", ne-a declarat Ilie Şerbănescu. Analistul spune că, din păcate, nici cota unică, dar nici impozitarea progresivă - aşa cum a fost propusă - nu aduc dezvoltare economică, ci avem de-a face cu „o vorbărie electorală fără rost".

"Impozitarea trebuie să fie un instrument de dirijare a consumului către acele zone care sunt necesare pentru dezvoltarea economiei."
Ilie Şerbănescu analist economic

Pro şi contra

Având în vedere natura protecţionistă pentru cei cu venituri mici a regimului de impozitare progresivă, este oarecum firesc ca sindicatele să fie alături de mişcările politice de stânga în această iniţiativă. De cealaltă parte stau, însă, reprezentanţii mediului de afaceri şi ai întreprinzătorilor particulari, care ar fi puternic afectaţi de renunţarea la cota unică.

Mai mult de două treimi din totalul populaţiei realizează venituri lunare cuprinse între 700 şi 2.000 de lei. Următorul loc ca pondere este ocupat de cei care câştigă între 2.000 şi 4.000 de lei pe lună. Deloc puţini sunt cei care câştigă mai puţin de 700 de lei (5,5% din total). Din graficul alăturat mai reiese că doar 6% din populaţie realizează venituri de peste 4.000 de lei şi doar 1% depăşesc suma de 8.000 de lei pe lună.