Identitate clonată: Adoptat de belgieni, Vasile Curte trăieşte fără niciun act în România
0Teoretic, Vasile Curte a fost adoptat în 1990 de o familie de belgieni. În realitate, el trăieşte fără niciun act în România şi nici nu visează la o viaţă peste hotare. Încurcătura din viaţa tânărului de 22 de ani au făcut-o părinţii. Ei l-au dat spre adopţie pe mezin unei familii de belgieni, însă folosindu-se de actele lui Vasile.
Traficul internaţional de copii de după '89 a creat o nouă categorie de români: clonele. Legislaţia fiind, în acea vreme, extrem de permisivă în ceea ce priveşte adopţiile, străinii înfiau des bebeluşi din familiile româneşti foarte numeroase. Părinţii care aveau în bătătură prea multe guri de hrănit şi erau prea săraci ca să-i mai întreţină îi cedau lesne spre adopţie, deseori contra unor sume de bani.
Mai citiţi şi:
Cum unii dintre copiii pentru care existau „oferte" nu aveau certificatele de naştere făcute, părinţii au găsit o modalitate de a evita timpul lung de aşteptare şi riscul ca „ofertanţii" grăbiţi să aleagă pe altcineva: au dat spre adopţie un copil şi foloseau actele fratelui sau surorii mai mari. Uneori chiar apelau la actele copiilor unor rude. Astfel, cei rămaşi acasă au crescut ca un fel de fantome.
„Mamă, cui m-ai vândut"
Acesta este cazul lui Vasile Curte, un tânăr care susţine că s-a născut la 22 noiembrie1988 la Buzău. Existenţa lui a fost ştearsă definitiv din arhivele româneşti în momentul în care părinţii au semnat pentru adopţie către o familie de belgieni dornici să înfieze un copil din România. Părinţii lui Vasile l-au oferit spre adopţie pe mezinul familiei, de care tânărul şi sora lui încă îşi amintesc, însă le-au dat străinilor actele lui Vasile. Băiatului i s-a spus însă, câţiva ani mai târziu, că de fapt el trebuia înfiat, dar că „afacerea" a picat, iar belgienii ar fi dispărut cu actele înainte ca părinţii să mai anuleze actul de adopţie.
„Mama mi-a spus că străinii aceia au luat actele şi apoi n-au mai venit. N-am avut niciodată buletin. Mă chinuiesc de şase ani să-mi scot unul, dar fără succes. Poliţiştii mi-au spus că apar în baza de date că trăiesc în Belgia, ca cetăţean adoptat, şi că n-au cum să mă ajute", a explicat Vasile Curte. Cum niciunul dintre copii nu s-a născut la maternitate, nu există alte dovezi scrise despre existenţa celor doi băieţi ai familiei Curte. Acum, Vasile se zbate să-şi recapete identitatea şi spune că viaţa sa este un calvar fără documente. „Am trei copii şi pentru că n-am avut acte, nu am putut să mă căsătoresc şi am fost obligat să-i trec pe cei mici pe numele soţiei. Nu pot să mă angajez, nu pot să ies din ţară, nu sunt primit la spital. Nu exist!", se plânge buzoianul.
Au şi „avantaje"
Persoanele fără identitate pot reprezenta o problemă uriaşă pentru anchetatori în cazul în care ar încălca legea. Fie că ar fi vorba de o banală amendă, fie că ar fi o infracţiune gravă, anchetatorii nu-i pot reţine şi nici cerceta. „Avem în baza de date zece astfel de cazuri, de copii care au fost daţi spre adopţie cu identitatea unui frate sau surori. Acele persoane au plecat bine-mersi în alte familii din Occident, iar fraţii au rămas fără identitate.
Dacă încalcă legea, nu pot fi traşi la răspundere", a declarat Adrian Tănase, şeful Evidenţei Populaţiei din Buzău. Potrivit unor surse neoficiale, în ţară ar exista 500 de astfel de cazuri de copii cu identitatea furată. Şi magistraţii spun că lucrurile nu sunt deloc simple în ceea ce-i priveşte pe cei crescuţi fără acte. „Aceste persoane nu pot fi reţinute din punct de vedere legal pentru că ar trebui să ştii cum se numeşte. De obicei, în astfel de cazuri se procedează la stabilirea identităţii în regim de urgenţă", a declarat preşedintele Tribunalului Buzău, judecătorul Constantin Florescu.
Însă în cazurile de copii cu identitatea clonată, lucrurile nu pot fi rezolvate în regim de urgenţă. „Ni s-a sugerat de la nivel central soluţia înregistrării tardive a identităţii, dar, din nefericire, instanţele resping astfel de cereri, pentru că trebuie desfiinţate întâi actele de adopţie. În acest moment, Vasile Curte există, juridic, în Belgia. Nu putem să-i luăm identitatea şi să o dăm acestui Vasile Curte, de aici. Este o adevărată nebunie să căutăm «clona». Trebuie teste genetice, comisii diplomatice, un adevărat balamuc", a explicat şeful Evidenţei Populaţiei din Buzău.
"Părinţii mei au murit şi nu mai pot lămuri situaţia. Acum nu pot să mă angajez, nu pot să ies din ţară, nu sunt primit la spital. Nu exist!"
Vasile Curte Buzău
Se încarcă comentariile...
