Hărdău şi Tăriceanu se iau la trântă

nu am primit nici un leu pentru învăţământ!", a declarat duminică seara, pentru Adevărul, ministrul educaţiei, Mihail Hărdău. "Prefer să plec din guvern decât să fiu eu catalogat drept

nu am primit nici un leu pentru învăţământ!", a declarat duminică seara, pentru Adevărul, ministrul educaţiei, Mihail Hărdău. "Prefer să plec din guvern decât să fiu eu catalogat drept mincinos, decât să spună alţii despre mine că nu sunt capabil şi că nu mă ţin de cuvânt. Eu nu vreau să fiu un şoarece de bibliotecă în minister! Vedeţi dumneavoastră, în învăţământ, efectele nu se simt de azi pe mâine, învăţământul nu are efecte electorale! Unul care candidează la primărie dă o ladă de bere şi o sută de mici şi gata!, a câştigat alegerile. În învăţământ e nevoie de bani, dar nu dau eu banii!", a răbufnit Mihail Hărdău, dovedind că între un ministru pedist şi-un premier liberal nu prea există puncte de discuţie comune. "În patru luni de zile n-a intrat un leu din cele 1.100 milioane de euro... Anul are 12 luni şi în infrastructură se poate lucra şi timp de 8-9 luni. Faceţi un calcul simplu şi înseamnă că ieşim în decor!", şi-a întărit ministrul Hărdău criticile la adresa lui Tăriceanu, ieri-dimineaţă, la un post de radio.

Tăriceanu ripostează
Premierul a răspuns atacurilor declarând că a dat aproximativ 150 milioane de euro până acum pentru infrastructura şcolară şi universitară, pentru proiectele deja aprobate. "Vreau ca banii pe care i-am dat până în acest moment să înceapă a fi cheltuiţi pentru infrastructura de investiţii. Rolul Ministerului Educaţiei nu este de a depozita bani acolo şi a aştepta, la un moment dat, nu ştim când, să se înceapă lucrările. Pe măsură ce aceşti bani vor fi cheltuiţi, vom face alocări suplimentare pentru că va urma o rectificare bugetară, undeva, în iunie. Dar întâi vrem să vedem demararea acestor proiecte", a spus premierul, aruncând pisica în curtea Ministerului Educaţiei. De altfel, cei doi au mai arătat şi cu alte ocazii că nu vorbesc aceeaşi limbă, cât priveşte sumele necesare educaţiei. "În baza unui memorandum aprobat de guvern, Ministerul Educaţiei a primit aprobarea să folosească bani de la alte capitole bugetare, bani pentru proiectele aflate în derulare şi pe care vrea să le finanţeze. Să ajungi dumneata să cheltuieşti toţi banii, că venim noi cu o rectificare şi umplem rezervorul", îi spunea Tăriceanu lui Hărdău, la Timişoara, la mijlocul lui aprilie, într-o conferinţă de presă. Ministrul Educaţiei a replicat imediat: "Daţi-mi voie să vă răspund. Cu ocazia asta, poate află şi domnul prim-ministru că execuţia bugetară la nivelul Ministerului Educaţiei este făcută aproape complet, pentru că în luna aprilie vom consuma absolut toţi banii pentru investiţii!" Gesticulând a lehamite, premierul i-a tăiat-o: "Domnule ministru, am impresia că nu aţi înţeles cum e cu bugetul".

În mai puţin de un an, o nouă demisie la Educaţie
Spunând pe şleau că nu are punţi de comunicare cu premierul, Mihail Hărdău avansează şi posibilitatea demisiei, declarând că nu este de acord să lucreze "într-un sistem în care cultura şmecheriei e la nivel înalt!". N-ar fi singurul care-ar recurge la măsuri disperate din pricina subfinanţării învăţământului. Pe 11 octombrie 2005, predecesorul său, Mircea Miclea, îşi înainta demisia de onoare, tocmai pentru că nu reuşise să obţină pentru învăţământ 5% din PIB, aşa cum promisese.

Sindicatele se plâng că în sistemul educaţional e o situaţie nefirească
"În opinia mea, lucrurile sunt undeva la mijloc. În acordul semnat cu sindicatele şi girat de premierul Tăriceanu se vorbeşte despre finanţarea proiectelor în anul 2006. Deci, aceşti 1,1 miliarde de euro ar trebui să fie consumaţi în acest an. Până în acest moment însă, Ministerul Educaţiei nu a scos la înaintare decât proiecte pentru finalizarea unor lucrări începute mai de mult. Iar pentru acestea s-au dat bani. Ministerul nu a prezentat însă şi proiecte noi, care să debuteze anul acesta şi să înceapă să fie finanţate. O potenţială demisie a ministrului Hărdău nu este deloc benefică pentru învăţământul românesc, mai ales dacă ne gândim că din punct de vedere al reformei suntem mult rămaşi în urmă. Descentralizarea administrativă nu s-a făcut, nu s-a acţionat foarte ferm pentru schimbarea Legii învăţământului şi a Statutului personalului didactic. Până la urmă, din pricina acestor neînţelegeri, aceşti doi ani de la alegeri şi până acum nu au făcut decât să se perpetueze această situaţie nefirească în învăţământ", a declarat Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.