Grădinar cu licenţă obţinută la Agronomie

Absolvenţii de Peisagistică ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt prea puţini pentru nevoile pieţei muncii şi au mai multă căutare în

Absolvenţii de Peisagistică ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt prea puţini pentru nevoile pieţei muncii şi au mai multă căutare în mediul urban decât în cel rural

Dezvoltarea urbană nu înseamnă numai creşterea numărului de locuinţe, birouri sau magazine. Odată cu ea, trebuie să apară şi grădinile. Dar pentru un colţ de natură aranjat artistic, fie el cât de mic, aportul specialistului este decisiv.

De aceea, studenţii de la specializarea Gestionarea peisajului - apărută doar de 10 ani, la Agronomie - trebuie să deţină informaţii ample din arhitectură, construcţii, geografie, botanică, pomicultură, istoria artelor, design şi estetică.

O grădină familială sau un perimetru rural ori urban de sute de hectare, o piaţă sau o staţiune turistică, toate acestea trebuie să fie atât funcţionale, cât şi estetice. Dar simpla structură arhitecturală a curţii, construcţiilor, gardurilor şi străzilor, nu poate concura la titlul de operă de artă decât dacă este însoţită şi de partea naturală a imaginii.

Aici intervine rolul specialistului peisagist. "Orice element urbanistic trebuie încadrat într-un spaţiu verde, indiferent de structura în cauză", este de părere doctorul în peisagistică Monica Dumitraşcu, şef de lucrări la

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (UASMV).Arta grădinilor, Dendrologie, Istoria Artei sunt câteva dintre materii Studenţii la Peisagistică studiază materii care se predau şi la cel puţin alte şapte-opt facultăţi, din cele mai diverse domenii.

"Li se predau cursuri de Istoria Artei Grădinilor, dar şi de Istoria Artei în general, de Design şi estetică, de Ecologie şi Protecţia mediului, de Arhitectură şi Construcţii, de Botanică şi Dendrologie. În cei patru ani de studiu, ei practic învaţă să gestioneze peisajele şi să modeleze relieful - ţinând cont de reţelele hidrologice şi de relaţia dintre spaţiile verzi şi construcţii.

Sunt învăţaţi să aibă şi o vedere în evoluţie, pentru că este necesar să-şi imagineze şi cum va arăta proiectul lor peste 50 de ani. De aceea, trebuie să cunoască şi durata de viaţă a plantelor din concept, dar şi cu ce ar putea fi înlocuite ele.

Toate aceste cursuri sunt dublate de o activitate asiduă de proiectare - câte 200-300 de ore pe semestru, an de an. Apoi, în cele două săptămâni semestriale de practică, studenţii au ocazia să aplice proiectele realizate la planşetă sau pe calculator, realizând Land-Art-uri - grădini de plante decorative, sau de zăpadă, de lemn sau de piatră. Studenţii trebuie să ştie să folosească toate elementele - naturale sau nu - pentru a da mediului o imagine artistică", explică şeful de lucrări de la Peisagistică.

În ce priveşte ponderea pe sexe, dintre cei 150 de studenţi din toţi anii, aproape jumătate sunt băieţi. "Multe fete pot fi la fel de bine "tăioase" la desen, dar şi băieţii sunt de multe ori mai sensibili decât ele, la diverse amănunte", argumentează ea ponderea relativ egală a celor captivaţi de "grădinăritul artistic".
În prezent, în multe situaţii, parcurile şi grădinile publice din România conţin mai mult kitsch, decât artă peisagistică.

Cel puţin în Capitală, indiferent de vârstă, spaţiile verzi nu prea au nimic comun cu aspectul artistic. "Românul este pasionat de spaţiile
verzi, dar nu ştie să le gestioneze cum trebuie! Cişmigiul este administrat defectuos, din punctul de vedere al plantelor!

De parcul Izvor,nici nu mai spun... Ar trebui ca edilii să coopteze specialişti adevăraţi atât în ambientarea grădinilor istorice, dar şi a celor mai noi. Este bine de ştiut că simpla plantare a unor floricele multicolore într-o anumită ordine nu înseamnă şi peisagistică", afirmă doctorul Monica Dumitraşcu.

"Palmierul nu este la el acasă, în România!"

"În plus, am tot văzut că se plantează peste tot arbori de import, care n-au nicio legătură cu specificul României - cedri, rododendroni, palmieri... Ei sun foarte greu adaptabili aici. Înţeleg dorinţa unora de a înfrumuseţa cu orice preţ o zonă turistică, dar palmierul nu este la el acasă, în România!

Locul său poate fi cel mult într-un ghiveci, dar în niciun caz într-o grădină publică. Componentele ecologice, sociale şi funcţionale trebuie armonizate atent, într-o asemenea situaţie", argumentează oficialul USAMV.

Angajaţi pe specializare, încă din anul al II-lea

Mulţi dintre studenţii de la Peisagistică provin de la licee de artă. "Sunt sensibili, calzi, ingenioşi, entuziaşti. Şi foarte pasionaţi. De aceea, mulţi dintre ei găsesc să se angajeze part-time încă din anul al II-lea de facultate", precizează Monica Dumitraşcu.

Căutarea pe care o au la absolvenţă se vede şi după cum sunt salarizaţi. "Ştiu cazuri concrete în care foştii noştri studenţi s-au angajat cu 400-500 de euro lunar. Alţii care au terminat mai demult, pe măsură ce au avansat în profesie, au ajuns acum la 700-800 de euro sau şi-au deschis propriile firme de amenajări ambientale", dezvăluie fosta lor coordonatoare de lucrări.

Numărul de locuri la Peisagistică a crescut de la an la an, dar nu în ritm cu cererea de pe piaţa muncii. Dacă acum absolvă doar vreo 20, cei care termină anul I sunt în număr de doar 50. Pentru admiterea din această vară, sunt puse la dispoziţia candidaţilor 60 de locuri de la buget şi 50 cu taxă.

Agro-specializările au luat calea oraşului

Nu doar Peisagistica s-a "mutat" în mediul urban. Dintre cele 24 de specializări, Agronomia are câteva care acum îşi găsesc aplicabilitate mai mult în oraşe, decât în mediul rural.

"Biotehnologia industrială, Ingineria mediului, Tehnologia prelucrării produselor vegetale şi animale, Controlul şi expertiza produselor alimentare şi nealimentare, Managementul în alimentaţia publică şi în agroturism, Medicina veterinară, Biologia, toate aceste specializări au ajuns să producă specialişti de oraş, dacă avem în vedere locaţiile posturilor obţinute de absolvenţii noştri.

Mai ales veterinarii, care se specializează din ce în ce mai mult în animale de companie", explică rectorul USAMV, Alecu Ioan Nicolae. Oportunităţile urbane oferite de Agronomia din Bucureşti se văd şi în mediul de provenienţă al studenţilor. Aproximativ 50% din ei sunt orăşeni, potrivit datelor de la secretariatul universităţii.