George Emil Palade, singurul roman laureat Nobel, ii sustine pe tinerii cercetatori

Singurul roman laureat al Premiului Nobel, prof. George Emil Palade, in prezent la Universitatea San Diego din California, a semnat, saptamana trecuta, impreuna cu mai tinerii cercetatori romani

Singurul roman laureat al Premiului Nobel, prof. George Emil Palade, in prezent la Universitatea San Diego din California, a semnat, saptamana trecuta, impreuna cu mai tinerii cercetatori romani aflati in tara si in strainatate, "Scrisoarea deschisa adresata candidatilor la Presedintia Romaniei si sefilor partidelor politice" din tara. Gestul de solidaritate al "patriarhului" lumii stiintifice romanesti are semnificatia sustinerii neconditionate a cercetarii romanesti, inseamna manifestarea expresa a sperantei ca, odata si odata, stiinta si cercetarea vor fi tratate si de catre statul roman asa cum sunt tratate de marile state ale lumii. "Semnatarii acestei scrisori deschise sunt profesori universitari si cercetatori romani care lucreaza temporar sau definitiv in strainatate", se spune in deschiderea actului, precizandu-se ca gestul inseamna "exprimarea profundei ingrijorari fata de situatia actuala si mai ales fata de perspectivele cercetarii stiintifice in Romania". Cercetatorii isi exprima convingerea ca "intreaga clasa politica, de orice culoare ar fi, nu intelege suficient sau ignora importanta cercetarii stiintifice, riscurile si dramatismul situatiei in care se afla cercetarea in Romania". Absenti din "lupta pentru suprematia economica si tehnologica in care se angajeaza marile puteri", romanii "se descalifica" si vor suporta "consecintele cu efecte dramatice". "Romania se condamna la permanentizarea statutului sau de tara din lumea a III-a in domenii prioritare ca: sanatatea, invatamantul, apararea, securitatea, alimentara, protectia mediului", apreciaza semnatarii. In acelasi timp, acestia cer ca statutul de prioritate nationala al cercetarii (stipulat in recenta Lege a cercetarii) "sa devin efectiv" si "sa nu ramana doar o afirmatie fara acoperire, ca si in prezent". Analiza "situatiei dezastruoase a cercetarii" prezinta urmatoarele aspecte: numarul foarte redus de proiecte finantate de Comunitatea Europeana, prin Programele Cadru FP5 si FP6 (doar 8,68% din propunerile de proiecte din Romania au fost finalizate in cadrul FP6, fata de media europeana de 31,58%. Se precizeaza ca, dintre toate statele creditate UE, Romania aloca cele mai mici fonduri cercetarii: 0,21% in 2003 din PIB, in timp ce toate tarile est-europene aloca acesteia intre 1-2% din PIB-ul lor. Raportul 2002 al National Science Fondation din SUA plaseaza Romania pe pozitia "submediocra de a 46-a dintre tarile lumii, cu doar 34,2 lucrari stiintifice pe milionul de locuitori, in timp ce tari ca Belarus, Letonia sau Lituania au un numar de lucrari de 54; 60,1; 62,1; Bulgaria se afla inaintea noastra cu 100,3 lucrari stiintifice la milionul de locuitori. Semnatarii scrisorii deschise semnaleaza "scaderea dramatica a salariilor", ca si a numarului cercetatorilor: in perioada 1993-2001, numarul total al cercetatorilor din Romania a scazut cu 50,7%, fiind in 2001 de 58.453 de persoane. Continuand astfel, "Romania are perspectiva ca, in 2007, sa se integreze in UE cu tristul si rusinosul record de a fi eradicat cercetarea". Proiectele nationale de cercetare pe care se duc fondurile si asa insuficiente sunt adesea fara valoare sau desuete, cum arata si titluri din Programul CERES: "Inventarierea pietrelor funerare in cimitirul Bellu ortodox" sau "Menopauza la sobolani". Cercetatorii romani solicita fortelor politice sa decida "ce si cata cercetare poate sa sustina Romania", sa pledeze pentru evaluarea proiectelor pe baze obiective, fundamental valoroase. "Este esentiala restructurarea intregii activitati de cercetare din Romania si ierarhizarea valorica a institutelor si a cercetatorilor dupa criterii de valoare obiective", spun cercetatorii. Fata de initiativele de pana acum ale lumii stiintifice romanesti din tara si diaspora, materializate in astfel de luari de pozitie, de aceasta data scrisoarea deschisa se incheie cu 11 intrebari concrete adresate factorilor politici. Intrebarile se gasesc pe portalul independent "Romania libera, in viitor". Scrisoarea deschisa este semnata de catre: Prof. George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Romane (SUA); Prof. Alexandru T. Balaban, membru al Academiei Romane (SUA); Prof. Claude G. Matasa (SUA); Dr. Daniel P. Funeriu (Japonia); Dr. Mihai Barboiu (Franta); Asociatia Ad-Astra; Forumul Academic Roman.