Vacanţă la tarabă pentru bani de rechizite

Nici nu se văd bine din spatele tarabei, însă sunt extrem de pricepuţi când vine vorba de negoţ. Mulţi dintre copiii producătorilor de legume din Vrancea înlocuiesc excursiile la mare sau la munte cu zilele petrecute la tarabă, muncind cot la cot cu părinţii.

Cu o maturitate dezarmantă, copiii-precupeţi spun că fac această muncă pentru că astfel fac rost de bani cu care îşi cumpere rechizite, dar şi pentru că părinţii lor au mare nevoie de ajutor .

Marius Spătaru are 12 ani şi este din satul Batineşti. Deşi abia merge în clasa a V-a, se numără printre cei mai vechi vânzători din Piaţa Moldovei din Focşani. Atât el cât şi sora lui mai mare îşi petrec o bună parte din vacanţa de vară la tarabă, printre roşii, varză şi ardei,  bucurându-se că astfel câştigă bănuţii lor cu care îşi pot lua un ghiozdan mai frumos, caiete, cărţi şi alte lucruri necesare la şcoală.

„Pot să-mi iau ce vreau"

„Îmi place să vin la piaţă, să aranjez marfa şi să încasez banii de la clienţi. Nu o fac doar pentru că mă ia mama, ci pentru că vreau să îmi ajut părinţii şi să câştig banii mei cu care să-mi pot lua ce vreau", a explicat Marius. Mama băiatului, Sonia Spătaru, este mulţumită că are în fiul său un ajutor de nădejde. „Când vine la piaţă cu mine curăţă varza, face socoteli, dar îl mai iau şi pe el şi pe fată la câmp ca să ne ocupăm de legume, însă doar în vacanţă. Astfel îşi dau seama că nimic nu se obţine fără efort", a spus Sonia.

Şi Ionel Lichiţelea, un copil de doar 11 ani din Focşani, îşi petrece vacanţa la tarabă, vânzând pepeni galbeni. „Am început să vin la piaţă la începutul lunii şi mă descurc destul de bine. Clienţii sunt foarte mulţi şi niciodată nu am avut pepeni refuzaţi. Îmi place să încasez bani, să dau rest, mai ales că la sfârşitul fiecărei zile tata îmi dă câte zece lei şi uneori chiar mai mult. Am strâns toţi banii până acum ca să-mi iau rechizite şi haine pentru şcoală. Am aproape 500 de lei", a spus cu mândrie Ionel.

O experienţă utilă

Psihologul Margareta Modrea susţine că astfel de acivităţi îi fac pe puşti mai responsabili, atât timp cât nu îi extenuează din punct de vedere fizic.

„Antrenarea copiilor în activităţi de orice fel, excluzându-le pe cele care presupun efort fizic ridicat, este binevenită. Este o experienţă de viaţă utilă, care, chiar dacă e căpătată timpuriu, îi învaţă să gândească şi să compare oamenii. E o experienţă pe care ar trebui să o aibă toţi copiii, însă nu în mod excesiv. Pe de altă parte, este şi meritul părinţilor că au iniţiativa de a-i antrena în astfel de activităţi, de a le găsi preocupări", a precizat Modrea.