Mircea Flonta: „Filosofia te ajută să critici cu argumente“

Profesorul Mircea Flonta, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, spune care sunt avantajele studierii acestui domeniu. Te laşi mai puţin manipulat şi anticipezi mişcările adversarului. Toleranţa, capacitatea de argumentare şi de gândire pe cont propriu sunt doar câteva dintre atuurile absolvenţilor de filosofie.

Adevărul: Multă lume crede că după ce absolvi Filosofia nu prea ştii să faci nimic. Ce profesie poţi practica după ce termini Facultatea de Filosofie?

Mircea Flonta: Ar fi excepţional să putem spune că, în anul cutare, Facultatea de Filosofie a scos un număr de filosofi, dar ştim bine că nu este aşa. Filosofia, şi în general facultăţile din domeniul umanist, te pregăteşte pentru a putea să exerciţi cu succes, printr-un exerciţiu special, o anumită profesiune, pe care tu o alegi. La filosofie înveţi să afirmi ceva foarte clar şi desluşit şi să examinezi critic orice afirmaţie.

La filosofie, studentul îşi dezvoltă capacitatea de a gândi pe cont propriu. El învaţă să intre în discuţie în legătură cu orice subiect pe baza unor resurse de gândire clară şi argumentativă. Există un spectru foarte larg de domenii în care să fie folosită această gândire. Cel mai greşit ar fi să se înţeleagă că Facultatea de Filosofie ar pregăti oameni care în viaţa lor profesională nu ar face altceva decât să prezinte filosofie, să comenteze filosofie sau să producă filosofie.

Ce calităţi ar trebui să aibă un absolvent de liceu pentru a urma o facultate de filosofie?

Ar trebui să aibă o gândire argumentativă, să-şi pună întrebările pe care şi le pun copiii mici. Şcoala românească solicită mult memoria, în detrimentul exerciţiului gândirii. Viitorii studenţi ar trebui să aibă curiozitatea intelectuală şi plăcerea de a cunoaşte, dar şi dorinţa de a-şi dezvolta capacitatea de gândire.

Există mai multe păreri în privinţa profilului urmat la liceu înainte să dai la filosofie. În ce ar trebui să te specializezi la liceu ca apoi să urmezi filosofia?

Eu cred că la filosofie ar fi de dorit să intre cei care au fost interesaţi mai mult de ştiinţe decât cei care au urmat profilul umanist. Trebuie să te descurci la matematică şi la fizică pentru a înţelege filosofia. Dar orice pregătire ai avea, la filosofie înveţi să fii tolerant şi îţi dezvolţi disponibilitatea să trăieşti într-o societate democratică. Cu ajutorul exerciţiilor de gândire, un om care e în stare să vorbească clar şi argumentativ e în stare să anticipeze care sunt mişcările adversarului.

Dumneavoastră sunteţi specializat în filosofie teoretică. Câte feluri de filosofie există?

Există mai multe moduri distincte de a concepe şi de a practica filosofia, pe care le putem numi forme de viaţă filosofică. De pildă, există filosofie existenţialistă şi filosofie analitică, există filosofie hermeneutică şi fenomenologie. Acestea sunt marile tradiţii filosofice, create de autorii care au scris capodopere. Pe de altă parte, există discipline filosofice precum: filosofia morală, filosofia religiilor, filosofia culturii şi a artei, filosofia teoretică.

Mircea Flonta este profesor corespondent la Facultatea de Filosofie din Bucureşti   Foto: Lucian Muntean

Suntem bombardaţi zilnic de tehnologie, de presa scrisă, de internet, de televizor. Cum ar trebui să trăieşti astăzi ca să nu-ţi pierzi capacitatea de a gândi cu mintea ta?

Este important să gândeşti cu mintea ta, să conştientizezi ce pericol reprezintă expunerea la toate aceste medii şi să găseşti măsura pentru toate acestea. Sunt lucruri mult mai frumoase în viaţă decât să-ţi petreci timpul liber ascultând bârfele de la televizor.

Mai e ceva de spus în filosofie?

De fiecare dată, în fiecare epocă, au existat noutăţi în filosofie, adică au existat minţi destul de imaginative încât să producă idei noi.

Parcurs profesional

-Profesorul Mircea Flonta s-a născut în 1932, în localitatea Supur, Satu Mare. În perioada 1951-1955 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie de la Universitatea Bucureşti. S-a specializat în teoria cunoaşterii, epistemologie, filosofia limbajului. Este membru corespondent al Academiei Române. În 1970 îşi obţine titlul de doctor în filosofie, cu o lucrare despre epistemologia genetică. A fost de două ori bursier Humboldt, când a plecat în Germania între 1972 şi 1973, respectiv între 1985 şi 1991.

-A tradus din David Hume, Immanuel Kant, Ludwing Wittgenstein, Karl Popper, Thomas Kuhn, Bertrand Russell. Saint Toulmin.

-De-a lungul carierei a publicat mai multe cărţi filosofice. În 1975 a scris „Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analicităţii“, apărută la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. În 1985, profesorul a publicat lucrarea „Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică, Presupoziţii filosofice în ştiinţa exactă“. Anul trecut a publicat la Editura Humanitas „Gânditorul singuratic. Critica şi practica filosofiei la Ludwig Wittgenstein“.

Locuri la admitere

Pentru anul universitar 2009/2010, Facultatea de Filosofie de la Universitatea Bucureşti oferă 130 de locuri la buget şi 200
de locuri cu taxă

„Kant trebuie citit după multe studii filosofice“

Filosofii sunt consideraţi nişte ciudaţi. Şi ca mod de a trăi, şi ca fel de a fi. În ce măsură acest lucru e adevărat?

În privinţa filosofilor foarte importanţi există o întreagă anecdotică, dar unele lucruri sunt adevărate. De pildă, dacă te uiţi cum scrie Kant, ai impresia că acesta trebuia să fi fost un tip de un anumit fel, concentrat obsesiv asupra operei sale, care stătea în aceeaşi cameră ore în şir şi studia.

În realitate, după ce a devenit profesor, ceea ce s-a întâmplat destul de târziu, Kant avea o sufragerie în care erau 11 scaune, iar el mânca o singură dată pe zi şi dorea să aibă invitaţi din diverse domenii la masă. În timpul ăsta discuta despre tot ce se întâmpla în lume. Era la curent cu tot ce se întâmpla în lume.

Când îl înţelegi pe Kant?

Filosofia, ca orice alt lucru, trebuie începută în mod treptat. Cel care vine la filosofie nu trebuie să înceapă de prima dată cu „Critica raţiunii pure” de Immanuel Kant. E bine să facă mai întâi anumite cursuri de filosofie, să fie pregătit. În general, cu excepţia unor autodidacţi foarte înzestraţi, operele capitale ale filosofiei nu pot fi studiate fără studii filosofice. Până la urmă, rostul învăţământului filosofic e să-l facă pe absolvent să studieze singur opere majore ale filosofiei.

Ce caută filosoful?

Caută lucruri foarte diferite. Există o filosofie existenţialistă, care se ocupă de o reflecţie asupra valorilor care conduc viaţa omului. În felul acesta încearcă să-i ajute pe oameni. Sunt oameni care cu resurse mult mai mari încearcă să dea răspunsuri. Dar mai există şi filosofie analitică, care spune că sunt probleme de cunoaştere, care se referă atât la natură, cât şi la societate, cât şi la om. Nu există o filosofie despre întreg, cum au conceput unii.

Fiecare parte a filosofiei tratează probleme de natură conceptuală, care privesc clarificarea conceptelor celor mai generale cu care lucrează toţi oamenii care gândesc.

„Recomand filosofia la toate profilurile“

Eşti mai puţin manipulat dacă faci filosofie?

În mod categoric da. Dacă faci bine filosofie, ţi se dezvoltă aptitudinea de gândire critică şi astfel poţi să fii dus de nas mai puţin. Eu aş recomanda studiile filosofice pentru toate profilurile de la facultate. Una este că există oameni care fac studii filosofice ca principal obiectiv în studiile lor şi altceva este că studiile filosofice ar fi utile pentru toţi oamenii cu pregătire superioară. Filosofia este una dintre acele exersări ale minţii omeneşti care sunt importante pentru oamenii care desfăşoară activităţi complexe superioare şi relativ creatoare, de iniţiativă, în orice domeniu.

De la inginerie şi drept până la domeniile umaniste. În privinţa asta, lucrurile stau prost în România, pentru că acest lucru nu este înţeles şi la multe facultăţi filosofia nu se mai face.

Ce părere aveţi că logica a fost scoasă din programa şcolară de la liceu?

E foarte grav că s-a scos logica, pentru că ea tocmai rolul ăsta îl are: de te a învăţa să argumentezi clar şi de a examina un argument. De a face tu un argument şi de a examina argumentul celuilalt. Oamenii în viaţa de fiecare zi, de la familie până în instituţii de diverse feluri, au divergenţe.

Aceste divergenţe, dacă oamenii sunt civilizaţi, se discută cu argumente. Chiar dacă au în mod natural această abilitate, ea trebuie şi cultivată. După părerea mea, e greşit că această disciplină a fost numită logică. Ea ar fi trebuit numită argumentare. Ne propunem prea mult. Este foarte important să insişti asupra lucrurilor, dar e important să insişti asupra lucrurilor elementare şi să le repeţi.

La alte facultăţi, profesorii se plâng de calitatea studenţilor de anul I. Cum sunt studenţii care vin la filosofie?

Sunt tot mai accentuate deficienţele absolvenţilor de liceu de a duce o propoziţie până la capăt, în mod logic. Cum e posibil ca, după 12 ani de şcoală, elevul să nu ştie să facă o compunere care să aibă un sens? Un răspuns la această chestiune ar fi memorarea pe care se bazează şcoala. Se pune mult accent pe memorare. O parte a celor care intră în facultate nu vor decât diploma. Nu-i interesează altceva decât diploma.

Ce părere are despre:

Filosofare. Filosofare e un termen folosit de obicei pentru reflecţie asupra senzorilor. De pildă, te întrebi ce profesie să-mi aleg şi îţi dai răspunsuri. Se poate filosofa la un pahar de bere cu prietenii. Discuţia asupra acestei chestiuni e o filosofare. În schimb, filosofia e o chestiune mult mai elaborată.

Dumnezeu şi Filosofie. Eu cred că prin filosofie sau reflecţie teoretică foarte puţini ajung la Dumnezeu. Dumnezeu ţine de expe­rienţa subiectivă a fiecăruia şi de trăirea personală. Că există sau nu Dumnezeu, asta nu poate fi asigurat. Cu adevărat credincioşi sunt acei oameni care suferă.

Ce ar trebui să facă un student la filosofie. Să ia în serios ceea ce îi poate oferi facultatea, adică această introducere elementară în studierea filosofiei. Dacă face învăţământ de pian, atunci, copilul, vrând-nevrând, trebuie să accepte că un număr de ani trebuie să facă un anumit număr de exerciţii, destul de monotone, astfel încât să-şi dezvolte acele abilităţi care să-l ajute să cânte bucăţi mai complicate şi să ajungă la un anume nivel de interpretare al operei respective.

 Asta se întâmplă şi la filosofie. Nu poţi să vii la filosofie şi să vrei să-l înveţi pe Kieerkegard dacă tu nu ai cunoştinţele necesare. În al doilea rând, studentul nu trebuie să-l admire pe profesor pentru simţul umorului sau pentru exuberanţa lui. Studentul trebuie să citească operele de bază, şi nu un număr uriaş de comentarii despre opera marilor filosofi.