Doctoratul în varianta Hărdăue nefuncţional

Ca să devină instituţii organizatoare de doctorat (IOSUD) într-unul sau în mai multe domenii, universităţile trebuie să îndeplinească o serie de criterii dure, grupate în trei categorii:

Ca să devină instituţii organizatoare de doctorat (IOSUD) într-unul sau în mai multe domenii, universităţile trebuie să îndeplinească o serie de criterii dure, grupate în trei categorii: capacitate instituţională, eficacitate educaţională şi managementul calităţii. Deşi recunosc că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem, rectorii spun că recentul ordin de ministru privind organizarea doctoratului nu este funcţional în acest moment şi că sistemul de criterii este exigent şi pretenţios.
Cartă universitară întocmită potrivit reglementărilor în vigoare, centre de cercetare acreditate în domeniul de doctorat solicitat, dovada existenţei resurselor financiare necesare pentru buna funcţionare a şcolii doctorale, bază de documentare solidă, laboratoare dotate cu aparatură la standarde europene sunt numai câteva dintre criteriile, pe care trebuie să le bifeze o universitate ca să se considere îndreptăţită să aspire la statutul de IOSUD. Ordinul prevede şi că "la domeniul pentru care se solicită calitatea de IOSUD, ponderea conferenţiarilor şi profesorilor trebuie să fie de cel puţin 50% din numărul total al posturilor", după cum, pentru acelaşi domeniu în care se doreşte organizarea de doctorat, "ponderea profesorilor universitari titulari trebuie să fie de cel puţin 20% din numărul total al posturilor". În cadrul universităţii trebuie să existe un buletin ştiinţific sau o revistă, cotată CNCSIS, cu apariţie regulată, de cel puţin doi ani, care să conţină articole din domeniul de doctorat solicitat, iar cadrele didactice titulare la disciplinele respectivului domeniu trebuie să facă dovada unor participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Activitatea de cercetare ştiinţifică va fi, de altfel, evaluată la sânge: în domeniul pentru care se solicită calitatea de IOSUD trebuie să existe, în ultimii 5 ani, cel puţin 5 proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare obţinute prin competiţie, în ţară sau în străinătate, la care directori de grant să fi fost profesori titulari pe posturi didactice aferente domeniului de doctorat.

Gheorghe Secară, rector Universitatea Piteşti:
"Teoretic, acest ordin e complet, bine redactat, se bazează pe criterii de calitate. Dar, la această oră, ordinul nu este funcţional şi nu poate fi, în niciun caz, aplicat din această toamnă. Legea 288/2004 a instituit în România cele trei cicluri de studii universitare: cel de licenţă, care a debutat în 2005 şi vom avea prima promoţie în 2008, cel de masterat, care va începe, propriu-zis, în 2008, şi ciclul de doctorat, care, în mod normal, va începe după 2010. Ordinul acesta vrea să anticipeze această derulare prevăzută de lege, dar nu are cum să facă acest lucru. Potrivit aceleiaşi Legi 288/2004, la momentul 2008, când va finaliza studiile prima promoţie a ciclului de licenţă, numărul de locuri pentru masterat va trebui să reprezinte 50% din numărul de locuri alocate pentru licenţă. În momentul de faţă, suntem foarte departe de aceste proporţii. Avem 60.000 de locuri pentru licenţă, 14.000 de locuri pentru masterat şi 1.450, pentru doctorat. În 2008, va trebui să avem minimum 5.000-6.000 de locuri pentru doctorat. De aceea zic că fără clienţi, şi în momentul de faţă nu avem clienţi, căci nu avem locuri suficiente, nu putem să facem şcoală doctorală."

Ion Vela, rector Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa:
"Prin unele dintre aceste criterii, se pune o piedică în calea dezvoltării învăţământului superior. Dacă luăm criteriile privind resursele umane, ni se cere ca profesorii şi conferenţiarii să reprezinte 50% din totalul posturilor, iar profesorii să reprezinte 20%. Să ne gândim numai la faptul că, în majoritatea cazurilor, profesorii mai în vârstă sunt scoşi la pensie pentru că nu mai sunt bani pentru a asigura salariile acestora. şi mai e un criteriu care pune probleme, cel care îmi impune ca, pe domeniul pe care vreau să organizez doctorat, să am deja trei generaţii de masteranzi".

Nicolae Dima, rector Universitatea Petroşani:
"Criteriile sunt, într-adevăr, mai exigente, din punct de vedere al calităţii actului educaţional, dar acesta este drumul normal, cel pe care trebuie să mergem. Dac-ar fi, însă, un criteriu în neregulă, acesta ar fi cel legat de procentul de 50% al profesorilor şi conferenţiarilor. Mi se pare cam mult, în Vest lucrurile nu sunt chiar aşa: să ai nişte personalităţi în universitate e suficient".