Deciziile din ultimii patru ani au ciuruit bugetul de pensii

Potrivit studiului BNS „De ce nu sunt bani la pensii?“, 42% din deficitul de anul acesta provine din majorările făcute în 2007 şi 2008. Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat ieri că dobânzile la creditele pentru plata la zi a pensiilor vor duce, în doi-trei ani, la colapsul sistemului public.

Foştii angajaţi SRI îşi cer în instanţă pensiile

Studiul, realizat de mai mulţi economişti şi statisticieni, în cadrul unui proiect pe bani europeni derulat de BNS, face o comparaţie între bugetul de pensii din 2007 (când era în echilibru) şi fondul pe anul în curs, când se estimează un deficit record de 14,9 miliarde de lei. Acest gol reprezintă 2,75% din PIB‑ul prognozat pe 2011.

Pentru prima oară, un grup de specialişti a calculat impactul pe care l-au avut asupra fondului de pensii măsurile luate în ultimii ani de către guvernele care s-au perindat la Putere. Echipa coordonată de conferenţiarul universitar Liviu Voinea a identificat şase decizii importante emise între 2007 şi 2011 care au provocat gaura din sistemul public de pensii. Proporţia cea mai mare, de 42%, adică aproape 6,2 miliarde de lei, vine din măririle de pensii pe care le-au acordat liberalii în anii 2007 şi 2008, arată studiul.

Care a fost măsura care a „dat peste cap” sistemul de pensii din România şi ce soluţii se impun?

Creşterile de pensii din 2007 şi 2008

Între 2000 şi 2008, pensiile din UE 27 au crescut, în medie, cu 9,4%. În România, majorările din acel interval de timp au fost de 60,3%. Grupul coordonat de Liviu Voinea consideră că aceste măriri s-au făcut justificat: pensiile erau foarte mici, iar boomul economic de după 2005 permitea astfel de acte care ţin de justiţia socială. În opinia specialiştilor care au lucrat pentru proiectul BNS, aceasta este singura măsură, din cele care afectează bugetul de pensii, care nu a fost de natură politică.  Celelalte cinci decizii, care însumează 52 de procente din deficitul pe 2011 de la fondul pensiilor de stat, au fost exclusiv politice şi administrative, în opinia autorilor studiului.

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, prezent la conferinţă, a făcut precizarea că majorările punctului de pensie nu sunt sustenabile pe termen lung şi că mărirea consistentă s-a făcut înaintea alegerilor parlamentare din 2008.  El a adăugat că o creştere era necesară, dar nu într-o măsură aşa de mare. „Atunci s-a vândut viitorul multor generaţii, iar efectul se vede în deficitul de anul ăsta, de la anul...", a afirmat Lăzăroiu. Oficialul a explicat că acum România e nevoită să ia bani de pe pieţe externe pentru a plăti pensile: „Dobânzile la împrumuturi vor duce ţara în colaps, în doi-trei ani. Pentru creşterile acestea vor plăti copiii noştri!"

Ministrul a explicat că pentru plata deficitului de la pensii se fac împrumuturi, cu dobânzi tot mai mari. România şi-a câştigat o „brumă de credibilitate" pe pieţele financiare, după măsurile de austeritate de anul trecut, dar dobânzile creditelor continuă să urce, din cauza situaţiei internaţionale. „Îndatorăm multe generaţii de acum încolo şi nu ştim când se va termina această perioadă tulbure pe plan internaţional", a spus ministrul Sebastian Lăzăroiu.

Reducerea locurilor de muncă

Autorii studiului consideră că dispariţia locurilor de muncă (562.000 din 2007 până acum) a fost un efect al unor măsuri administrative şi politice. Mai puţini salariaţi înseamnă mai puţine contribuţii şi un deficit mai mare. Numărul bugetarilor a scăzut de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane, restul şomerilor fiind din mediul privat. 

Lăzăroiu a declarat că între 2005 şi 2010 numărul bugetarilor a crescut de la 800.000 de persoane la 1,4 milioane şi că se ajunsese la o situaţie absurdă în care slujbele de la stat erau mult mai avantajoase decât cele din privat: mai bine plătite, program mai scurt de muncă şi siguranţa absolută a jobului. În 2007, salariul mediu din privat reprezenta 85% din salariul mediu de la stat. După majorările salariale bugetare din 2008, privaţii au ajuns să câştige, în medie, doar 77% din salariile angajaţilor la stat. Acum, cele două salarii medii sunt la paritate.

Transferurile către Pilonul II de pensii

Partea din contribuţii care se transferă la pensiile private obligatorii determină 15,07 procente din deficit. Lectorul universitar Nicolae Mardari susţine că existenţa Pilonului II duce la un efect pervers: se iau banii de la fondul de stat al pensiilor şi se mută la fondurile private, iar acestea din urmă cumpără titluri de stat pe care statul le scoate pe piaţă tocmai că să acopere deficitul de la pensii. Adică, statul se împrumută de la stat, cu dobândă.

Fostul ministru al Muncii Mihai Şeitan a explicat că banii de la Pilonul II sunt banii oamenilor, nu ai statului. Din contribuţiile la fondul de stat se plătesc pensiile actuale, iar ce pleacă spre Pilonul II se acumulează pentru pensiile private care se vor încasa peste 20, 30 de ani. 

Tăierile salariale, 4,8% din deficit

Modificările legislative referitoare la pensiile celor din armată şi poliţie este cauza a 5,4% din deficitul ce se va înregistra anul acesta la pensii. Doina Pârcălabu, preşedinta Casei Naţionale a Pensiilor, a explicat că studiul a numărat greşit pensionarii militari: în loc de 350.000, sunt sub 160.000 de persoane, iar militarii contribuabilii sunt aproximativ 120.000.

Pensia minimă garantată duce, spune studiul, la 4,4% din deficit. Tot Pârcălabu a explicat că pensiile minime se numesc indemnizaţii şi nu intră în execuţia bugetară, ci vin direct de la bugetul de stat. Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor a însemnat diminuarea contribuţiilor sociale şi o proporţie de 4,80% din deficitul de la pensii.

14,9 miliarde de lei este deficitul estimat pentru 2011 la fondul de pensii.