Cetatea Sarmizegetusa, demolată de baronul Moloţ

Societatea ai cărei angajaţi au intrat cu buldozerul în Cetatea Sarmizegetusa este considerată una dintre firmele „de casă“ ale preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara. Peste 100 de milioane de lei a plătit, în ultimii patru ani, Consiliul Judeţean Hunedoara, condus de Mircea Moloţ, pe contracte cu firma Drupo SRL.

În urmă cu câteva zile, toată suflarea arheologilor a fost pusă pe jar de muncitorii unei firme care intraseră cu buldozerul în zidurile Porţii de Vest a cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia.

Încercau să amenajeze o parcare pentru turişti, asta deşi lucrarea nu era prevăzută în contractul de reabilitare a drumului, cel pe care îl aveau de executat. Adriana Pescariu, vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, cea care a şi descoperit toată tărăşenia, susţine că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat. „Accesul în cetate este distrus pe o lungime de 30 de metri. Este posibil, după materialele ceramice găsite acolo, să se fi intrat şi în zona unor locuinţe dacice identificate în anii ,80", a spus Pescariu.
Mircea Moloţ (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean, care este beneficiarul lucrării, a cerut o comisie care, spune el, îi va pedepsi drastic pe cei care au greşit.

Aţi fost vreodată la Sarmisegetuza Regia? Ce ar trebui făcut, pentru ca Sarmisegetuza să îşi capete locul pe care îl merită în patrimoniul cultural şi turistic românesc?

Licitaţii „aranjate"?

Societatea care trebuia să se ocupe doar de lucrările de reparaţii ale drumului de la Costeşti la Sarmizegetusa este însă cunoscută ca o „firmă de casă" a şefului CJ, deşi acesta neagă cu vehemenţă acest lucru. În ultimii patru ani, SC Drupo SRL a primit un număr de şapte contracte importante derulate prin Consiliul Judeţean Hunedoara. Numai anul acesta, potrivit listei de investiţii la drumuri, SC Drupo SRL va încasa de la Consiliul Judeţean Hunedoara 17, 5 milioane de lei. Valoarea lucrărilor pentru reabilitarea drumului de la Costeşti la Sarmizegetusa se apropie de un milion de lei.

Constructorii din judeţ spun, sub protecţia anonimatului, că licitaţiile sunt aranjate şi că, din punctul lor de vedere, nu are niciun rost să te prezinţi la o licitaţie la care participă această firmă, întrucât e clar că nu ai şanse de câştig. „De o bună bucată de timp, licitaţiile acestea nu se mai ţin aici, ci pe site-ul Serviciului Electronic de Achiziţii Publice. Nu eu decid cine câştigă licitaţiile", a concluzionat Moloţ.

În privinţa constructorilor cârcotaşi, preşedintele CJ spune că cei care lansează astfel de acuzaţii sunt cei incapabili să câştige o licitaţie. „În judeţ există trei sau patru firme capabile să efectueze lucrări de anvergură. Iar Drupo este una dintre ele. Are aproape 500 de angajaţi, utilaje şi tot ceea ce este necesar. Tocmai de aceea câştigă licitaţiile", spune Moloţ.

Contracte la limita legii

O altă lucrare de anvergură câştigată de societatea lui Gabriel Doda este cea a Drumului Judeţean 687 D, care leagă Hunedoara de Caraş-Severin. Contractul, finanţat din bani publici şi bani europeni, a fost adjudecat de firma Drupo, care a făcut o ofertă cu mult sub preţurile pieţei. Mai exact, administratorul Gabriel Doda a înaintat o ofertă în valoare de 47.130.074 de lei, cu mult sub pragul valorii estimate de autoritatea contractantă, respectiv 81.093.351 de lei (fără TVA).

Adriana Pescaru arată zona distrusă cu excavatoarele 

Imediat după ce a câştigat licitaţia, prin introducerea unor clauze contractuale care să permită reducerea costurilor investiţiei, s-a modificat obiectul contractului. Astfel, potrivit noului contract, firma nu mai avea obligaţia de a efectua lucrări de modernizare a întregului tronson, ci urma să facă doar lucrări de modernizare a porţiunilor neasfaltate. Practic, SC Drupo nu va mai trebui să modernizeze toţi cei 30 de kilometri de drum judeţean, ci doar să reabiliteze zonele neasfaltate, eliminându-se prin aceasta obligaţia turnării covorului asfaltic.

Mai mult, sub pretextul realizării unor etape suplimentare care nu au fost cuprinse în contract, societatea a reuşit să recupereze deficitul care apărea prin subevaluarea ofertei iniţiale, prin suplimentarea valorii contractului din bugetul judeţean cu până la 50%, lucru permis de O.G. nr.34/2006 privind achiziţiile publice. „Sunt sigur că personalul calificat din cadrul instituţiei a lucrat conform legii. Nu am nicio relaţie de prietenie cu Gabriel Doda. Între noi e o diferenţă de 20 de ani", susţine şeful CJ. Gabriel Doda, administratorul societăţii Drupo, a refuzat să facă orice comentariu privind licitaţiile pe care firma sa le tot câştigă. „Nu am nicio relaţie cu Mircea Moloţ. Există instituţii ale statului care pot verifica oricând legalitatea contractelor mele", a spus Doda.

"De o bună bucată de timp, licitaţiile acestea nu se mai ţin aici, ci pe site-ul Serviciului Electronic de Achiziţii Publice. Nu eu decid cine câştigă licitaţiile.''
Mircea Moloţ şeful CJ Hunedoara

Capitala Daciei

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei preromane şi este cea mai mare dintre cele şase fortificaţii din vremea lui Burebista şi Decebal. Fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei şi a atins apogeul sub Decebal, regele înfrânt de Imperiul Roman condus de împăratul Traian. Printre obiectele găsite la cetatea de pe Dealul Grădiştei se află un vas cu inscripţia în limba latină „DECEBALVS PER SCORILO".

Cine e Mircea Moloţ

Meseria de bază a preşedintelui Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, este aceea de profesor de matematică. A absolvit Facultatea de Matematică la „Babeş-Bolyai", în 1973. Până în 1980 a lucrat ca profesor, apoi a fost numit director al Administraţiei Taberelor Şcolare din judeţul Hunedoara, unde a activat timp de doi ani. S-a reîntors la catedră până în 2000, când a fost numit viceprimar al municipiului Deva din partea PNL. A avut mai multe afaceri, care însă nu i-au mers foarte bine. În 2004 a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean, iar afacerile au început să prindă tot mai mult cheag.

Mircea Moloţ susţine că a făcut banii din afaceri cu animale (are peste 500 de oi) şi din investiţii bine gândite. Conform propriei declaraţii de avere, anul trecut acesta a încasat 55.544 de lei. Pe lângă retribuţia de la Consiliul Judeţean, Moloţ a mai obţinut alţi 30.000 de lei din comerţul cu animale şi alte produse. În rest, averea lui nu a suferit modificări: are tot patru terenuri, o locuinţă şi un autoturism.