Cum se toacă bani în proiecte pentru ţigani
0
Milioane de euro sunt risipite în proiecte făcute pentru scopuri personale, sub paravanul integrării rromilor în societate, educaţiei sau creării de locuri de muncă. O asociaţie a rromilor sibieni a accesat, în 2009, 40.000 de euro din fonduri PHARE pentru ridicarea unui atelier meşteşugăresc. Rezultatul final: o magazie abandonată.
Anul trecut, ţiganii din satul sibian Prislop au crezut că Dumnezeu şi-a întors în sfârşit privirea spre ei. Pentru un sat de 300 de oameni, pierdut printre nişte dealuri, unde sărăcia se simte ca acasă, anunţul că Prislopul va fi pentru prima oară legat printr-un drum asfaltat de comuna Răşinari a picat mai ceva ca un dar divin.
Şi tot anul trecut, localnicii primeau o altă veste mustind de optimism. Se făcea că un ONG local, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului, a obţinut fonduri europene pentru ca ei să poată munci ceva concret şi să mai şi primească bani pentru asta. Paşii către bunăstare ai rromilor din Prislop urmau să strabată următoarele etape: construcţia unei hale în sat, instruirea lor pentru a face mături şi produse de artizanat şi, în final, vânzarea acestora către cei interesaţi.
Astăzi, oamenii se duc la margine de sat să privească mastodontul din tablă ondulată, denumit generic, în zonă, „hala". Povestea halei de la ieşirea din comuna Răşinari începe cu un proiect, finanţat din fonduri PHARE: „Facilitarea accesului pe piaţa muncii a rromilor din satul Prislop". Enunţată uman, prin vorbele primarului aşezământului, Bogdan Bucur, iniţiativa ar fi trebuit să se construiască pe următoarele coordonate: „Se construia hala asta, care s-a şi construit şi pe care o puteţi vedea aicea, iar ţiganii din sat făceau cozi de mături, topoare, târnăcoape, lopeţi, tot ce se putea. Apoi se găseau solicitanţi pentru produse şi se vindeau. Oamenii ăştia urmau să aibă bani", explică edilul. Frumoasă în teorie, explicaţia s-a poticnit vizibil pe tărâmul practicii. Hala a fost construită, într-adevăr, dar seamănă cu un punct de desfacere a mărfii, la fel cum un borcan de muştar aduce cu o lopată. Nimeni nu ştie preţul exact al construcţiei, pentru că hârtii justificative nu au fost depuse.
Hala abandonată
Ce se ştie însă, cu oareşce precizie, sunt următoarele fapte. Unu: Construcţia a costat în jur de 10.000 de euro. Afirmaţia este a primarului din Răşinari, care oferă şi o explicaţie halucinantă pentru justificarea unui maldăr de tablă ondulată: „Materialele nu au fost găsite la un preţ bun în România şi le-au cumpărat de pe internet, din Polonia".
Doi: Odată finalizată creaţia, hala a fost abandonată, din lipsă de clienţi pentru viitoarele mături, lopeţi şi alte ustensile. Nimeni nu s-a mai ocupat şi de căutarea celor interesaţi de cumpărarea produselor create de ţiganii din Răşinari.
Trei: La puţin timp după inaugurarea halei, o bucată impunătoare de pământ, de pe dealul pe care a fost construită, s-a surpat peste partea din spate a clădirii. Tabla a fost afundată, iar întregul edificiu a fost la un pas de dezastru.
Oameni întreprinzători, ţiganii din sat au găsit rapid rezolvarea: au împins tabla la loc şi au legat-o strâns cu sârmă, aşa încât să nu aibă loc tragedii. De atunci, nimănui nu-i este permis accesul în interior. Proiectul din Prislop a fost iniţiativa unui ONG local, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului. Şeful asociaţiei este Petru Duca, liderul Partidei Rromilor Sibiu şi membru în Biroul Judeţean pentru Rromi, ce funcţionează în Prefectura locală.
Suma solicitată de acesta a fost de aproape 39.000 de euro, reprezentând 89,59% din costul total preconizat al proiectului. Nimeni nu cunoaşte cu exactitate cât s-a cheltuit din aceşti bani. Nici măcar primarul din Răşinari, partener în proiect, nu ştie de vreun document justificativ depus în acest sens.
Banii au dispărut
Neclarităţile legate de proiect se se leagă în special de soarta banilor primiţi. Conform Anexei la proiectul de finanţare, cea referitoare la bugetul necesar, cea mai mare parte a banilor, aproximativ 26.400 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru plata oamenilor angajaţi în activitate.
Printre cei enumeraţi se aflau un coordonator de proiect, 2 asistenţi, 20 de muncitori pentru confecţionat mături şi 10 muncitori pentru confecţionat produse de artizanat. „Fii, dom'ne, serios, nimeni nu a luat niciun ban aici", afirmă Vasile Hanţi, liderul informal al rromilor din Prislop.Teoria este confirmată şi de către primar, dar şi de către angajaţii prefecturii din Sibiu: oamenii trebuiau plătiţi, dar banii nu au mai ajuns la ei.
"Au cumpărat tabla din Polonia, că în România nu găseau la preţul ăsta. Nu ştiu cât a costat hala. Nici unde-i restul de bani."
Bogdan Bucur primar Răşinari
Proiecte bănoase
Până în prezent, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului a beneficiat, în acte, de fonduri PHARE în valoare de 1.177.000 de lei şi 616.000 de euro. Acestea au fost obţinute pe baza a cinci proiecte, axate pe educaţia şi dreptul la proprietate al rromilor din judeţul Sibiu.
„Nu am hârtiile la mine"
Chiar şi Petru Duca (foto), şeful Asociaţiei Rromilor din Mărginimea Sibiului, are neclarităţi legate de proiectul din Prislop. Pentru început, acesta afirmă că s-ar fi încasat „20 şi ceva de mii de euro", fără a putea preciza suma exactă, pentru că „nu am hârtiile la mine". Mai mult, potrivit declaraţiei lui Duca, suma primită până în acest moment, ar fi fost insuficentă plăţii salariilor prevăzute în proiect, acordate ţiganilor ce ar fi realizat măturile şi obiectele de artizanat. Deşi a infirmat, iniţial, faptul că, potrivit bugetului, lucrătorii trebuiau plătiţi, Duca a revenit, recunoscând că salariile erau prevăzute.
Doar că în alt cuantum: „Au fost salarii, 200 de euro pe lună. Le-am plătit din propriul buzunar, că nu au ajuns banii primiţi până acum". Ce omite Duca să menţioneze este faptul că, potrivit aceluiaşi buget pentru accesarea fondurilor PHARE, 200 de euro era cuantumul unui salariu lunar acordat unui singur lucrător. Totalul acestora era însă de 30 de oameni, 20 folosiţi la confecţionarea de mături, iar 10 ce ar fi urmat să confecţioneze produse de artizanat.
"Fii, dom'ne, serios, nimeni nu a luat niciun ban aici. Trebuia să se dea salarii, dar nu s-au dat."
Vasile Hanţi liderul rromilor din Prislop
"Au fost salarii, 200 de euro pe lună. Le-am plătit din propriul buzunar, că nu au ajuns banii primiţi până acum."
Petru Duca liderul unui ONG local
Fondurile europene, de la UE la DNA
Fraudele cu fonduri europene destinate integrării sociale a rromilor au luat amploare din 2007, odată cu integrarea României în UE şi deblocarea programelor structurale destinate ţării noastre.
- În aprilie 2007, procurorii DNA Iaşi îl trimiteau în judecată pe primarul comunei Popeşti, judeţul Iaşi, pentru un prejudiciu de 38.700 de euro adus fondurilor Uniunii Europene şi 8.382 de lei, adus Consiliului Local Popeşti, judeţul Iaşi. Acesta era acuzat că, în colaborare cu ONG-ul Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi, întocmise un proiect prin care se angaja să realizeze o staţie de procesare a rumeguşului şi a uneia de colectare şi procesare a deşeurilor, care să asigure locuri de muncă pentru familiile de rromi din zonă. În plus, acelaşi proiect prevedea şi realizarea unor cursuri pentru formare profesională pentru aproximativ 20 rromi. În fapt, Nicolae Mocanu ar fi renunţat la cursuri şi ar fi umflat devizele pentru realizarea staţiei, lucrare oferită unui asociat. Banii au fost împărţiţi între cei doi.
- În aprilie 2008, un caz asemănător celui din Prislop, Sibiu, era trimis în judecată de către procurorii DNA Ploieşti. Neculai Jugaru, primar al comunei Râmnicelu, judeţul Buzău, obţinea fonduri PHARE, în valoare de 33.958 de euro, pentru proiectul intitulat „Îmbunătăţirea situaţiei rromilor prin crearea de locuri de muncă şi pregătirea profesională a membrilor comunităţii rrome din Râmnicelu". Scopul proiectului era de reabilitare a unei hale aparţinând primăriei locale, în incinta căreia urma să se amenajeze o secţie de ambalat produse agricole în care să-şi desfăşoare activitatea 18 persoane de etnie rromă. Rapoartele post monitorizare au demonstrat că niciuna din cele 18 persoane de etnie romă nu au fost angajate în cadrul proiectului iar secţia de ambalat produse agricole, deşi amenajată, nu a funcţionat niciodată. În schimb, toţi banii au fost cheltuiţi.
- În martie 2010, primarul oraşului Negreşti, judeţul Vaslui, Ioan Cozma, era şi el trimis în judecată de către procurorii DNA. Acesta obţinuse, în 22 noiembrie 2004, un contract finanţat din fonduri PHARE, în valoare de 48.332 de euro, ce avea ca obiect punerea în practică a unui proiect pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a rromilor din zonă prin crearea de locuri de muncă.
Alături de Maria Damian, lideră de ONG şi manager de proiect PHARE, edilul a semnat în fals toate documentele ce demonstrau îndeplinirea procedurilor de achiziţii de bunuri şi servicii necesare derulării proiectului. Din nou, banii contractaţi au dispărut.
Blocuri pentru ţiganii din ghetoul Bârladului
Proiectul din Bârlad a scos din bugetul local şase milioane de lei Foto: Ionuţ Benea
Există şi iniţiative cu rezultate. Paradoxal sau nu, acestea sunt iniţiate nu de către ONG-urile rrome, ci chiar de la bugetul local. De curând, peste 50 de familii de rromi din Bârlad, care locuiau într-un imobil devastat din centrul oraşului, au fost mutate de municipalitate în două complexe rezidenţiale nou-nouţe de la periferie. Ridicarea caselor pentru rrromi a costat 6 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul local al Primăriei Bârlad.
Majoritatea locatarilor din „cartierul ţigănesc" trăiesc doar din ajutoare sociale. Cu toate acestea, noile condiţii de trai le depăşesc cu mult cele mai frumoase visuri. Dacă în vechile adăposturi împărţeau camerele cu şobolanii şi gândacii, acum au primit gratis apartamente cu parchet pe jos şi termopane. Cei mai mulţi dintre bârlădeni spun însă că nu li se pare normal ca rrromii să primească locuinţe gratuite, în condiţiile în care ei sunt nevoiţi să aştepte ani întregi pentru a primi un apartament ANL sau trebuie să se îndatoreze la bănci pentru o casă. (Ionuţ Benea)
Se încarcă comentariile...
