Cum îşi justifică averile poliţiştii şpăgari
0
Fostul şef de la Permise Auto Argeş şi un poliţist din cadrul aceluiaşi serviciu susţin că averile lor substanţiale provin din exploatarea albinelor şi a animalelor, dar şi din darurile de la nunţi şi botezuri. Implicaţi într-un scandal monstru de corupţie, foşti poliţişti de la „Permise Argeş“ riscă să rămână fără avere. Instanţa a fost însă pentru unii mumă, pentru alţii - ciumă!
Curtea de Apel Piteşti a decis, la 27 aprilie 2011, confiscarea a aproape un milion de euro din fabuloasa avere dobândită între 2000 şi 2008 de fostul comisar-şef al Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Piteşti Codruţ Vlăsceanu şi de familia acestuia. La doar trei zile de la pronunţarea deciziei de confiscare în cazul lui Vlăsceanu, la 30 mai 2011,aceeaşi instanţă şi, mai mult, acelaşi complet de judecată - prezidat de Corina Georgeta Nuţă - a respins confiscarea unei părţi din averea agentului de poliţie Traian Proca!
Cei doi sunt judecaţi, alături de mai mulţi ofiţeri, un preot şi patroni de şcoli de şoferi, întrucât ar fi luat şpăgi de sute de mii de euro pentru a elibera permise auto ilegale, fără susţinerea unui examen! De altfel, în iunie 2008, „cuibul poliţiştilor şpăgari" din Argeş a fost destructurat de DNA, fiind arestate peste 20 de persoane, bănuite ca fiind „capii" reţelei prin care peste 3.000 de persoane din întrega ţară au obţinut ilegal carnete de conducere.
Codruţ Vlăsceanu, fost comisar-şef Permise Auto Argeş
Mulţi dintre beneficiarii permiselor auto obţinute în Argeş erau analfabeţi şi chiar declaraţi medical handicapaţi! În urma anchetei prin care poliţiştii din Argeş - în frunte cu şeful şi cu adjunctul Serviciului Permise Auto Piteşti - au fost arestaţi preventiv, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut în instanţă confiscarea averii ofiţerilor.
Averi fabuloase, venituri modeste
Verificările ANI au demonstrat că poliţiştii în cauză dispuneau de o avere înzecită faţă de câştigurile lor oficiale. De altfel, înainte ca Legea de funcţionare a ANI să fie declarată neconstituţională, instanţa a decis conficarea averii poliţiştilor şpăgari din Argeş, fiind primul caz din România în care judecătorii certifică obţinerea ilegală a unor venituri nedemonstrate de procurori ca provenind din infracţiuni. După revenirea ANI, procesele au fost luate de la capăt, iar Curtea de Apel Piteşti a dispus fie admiterea, fie respingerea cererilor de confiscare, cu toate că argumentele aduse de poliţiştii „vânaţi" au fost trase aproape la indigo. Ba au susţinut că averile lor au crescut ca Făt-Frumos datorită afacerilor cu creşterea albinelor (cazul lui Traian Proca), ba cu creşterea porcilor sau din nunta fiicei (cazul Codruţ Vlăsceanu).
Păşuni închiriate pentru oi şi vaci
În cazul lui Traian Proca, ANI a descoperit că agentul de poliţie, alături de soţia sa, a avut venituri de aproximativ 224.000 de lei (circa 55.000 de euro), în perioada 2000 - 2007. Cei doi au mai contractat, în aceeaşi perioadă, un credit de 109.910 lei (26.000 de euro), însă au dobândit o avere de aproape 200.000 de euro! Proca şi soţia sa (de care a divorţat în aprilie 2008 - n.r.) au susţinut în faţa magistraţilor că au avut în proprietate mai multe suprafeţe de teren agricol pe care l-au închiriat pentru păşunatul oilor şi a vacilor. De asemenea, cei doi au arătat magistraţilor că ar fi obţinut profituri substanţiale din exploatarea albinelor.
„Afacerile", nedeclarate
Cu toate acestea, sumele invocate de fostul poliţist nu s-au regăsit în declaraţiile de avere pe care a fost obligat să le depună în calitatea sa de funcţionar public. Proca a adus în apărarea sa mai mulţi martori care au susţinut că fostul ofiţer avea livezi de pomi şi obţinea bani din vânzarea de fructe şi de ţuică. În aceste condiţii, Curtea de Apel Piteşti a dispus efectuarea unei expertize pentru a se stabili situaţia veniturilor şi a celei a averii dobândite de Traian Proca şi de soţia acestuia.
Traian Proca, fost agent de poliţie Argeş
Deşi, în urma expertizei, însăşi instanţa a ajuns la concluzia că „din adiţionarea veniturilor de mai sus şi compararea cu averea dobândită, rezultă că averea are o valoare peste veniturile din salarii şi alte drepturi băneşti şi din împrumuturi", judecătorii notează că totuşi „averea este sub valoarea veniturilor totale, cu includerea celor din agricultură şi zootehnie". Astfel, instanţa conchide că, în perioada 2000 - 2008, Proca şi soţia sa „au obţinut venituri care au justificat averea dobândită" şi a respins acţiunea ANI de confiscare a averii nejustificate.
Aceleaşi argumente, sentinţă diferită
Aceeaşi instanţă nu a avut însă „clemenţă" şi pentru fostul şef de la Pemise Auto Piteşti Codruţ Vlăsceanu, în cazul căruia a dispus conficarea a 454.805 euro, 1.580 de dolari, 145.420 lei, precum şi a cotei părţi de 1.979.392 lei din avere. Vlăsceanu a găsit şi el explicaţii pentru vilele somptuoase în care îşi ducea traiul. Şi-a măritat fiica - susţine fostul funcţionar al statului - şi au fost invitaţi câtă frunză, câtă iarbă - peste 1.000 de persoane. Fiecare invitat ar fi dat ca dar de nuntă între 1.000 şi 2.000 de lei, astfel că totalul câştigurilor de la fericitul eveniment s-ar fi ridicat la peste 200.000 de euro, deşi organizarea nunţii a costat doar 28.000 de lei (aproape 7.000 de euro).
1 milion de euro este suma pe care fostul comisar-şef Codruţ Vlăsceanu nu o poate justifica.
Botezul nepotului şi donaţiile soacrei
Un alt „atu" adus în favoarea sa de către Vlăsceanu a fost botezul nepotului său, unde fiecare dintre cei peste 170 de invitaţi, ar fi dat 300-400 de euro. Şi în cazul lui Vlăsceanu instanţa a dispus efectuarea unei expertize, iar rezultatele au scos la iveală venituri realizate mult sub câştigurile oficiale ale lui Codruţ Vlăsceanu, ale soţiei sale, ale fiicei sale, ale fiului şi chiar a mamei şi soacrei ofiţerului. Judecătorii au mai constatat că, în 2005, bunica lui Silviu Vlăsceanu (fiului comisarului-şef Codruţ Vlăsceanu) i-ar fi donat nepotului aproape 25.000 de euro pentru ca acesta să-şi achiziţioneze un apartament în Bucureşti.
Vila lui Codruţ Vlăsceanu a fost pusă sub sechestru
Femeia nu a putut însă justifica de unde avea banii, iar actul de donaţie era, în fapt, o hârtie olografă, neautentificată la autorităţile în măsură să întocmească astfel de documente. De asemenea, judecătorii au constatat şi că fiul lui Vlăsceanu, Silviu, avea o avere mult peste posibilităţile sale de venit, în condiţiile în care tânărul (care a împlinit 18 ani în 2007) a câştigat doar 1.113 lei de la angajare şi până la momentul în care tatăl său a fost reţinut pentru corupţie (13 iunie 2008). Vlăsceanu a încercat să justifice 70.000 de dolari prin faptul că aceşti bani ar fi fost găsiţi după moartea socrului său, fără a putea indica provenienţa lor. În plus, soacra lui Vlăsceanu ar fi obţinut sume mari de bani din creşterea porcilor.
Se încarcă comentariile...
