Poveşti cu inventatori români

Săraci, dar pasionaţi, cercetătorii români obţin an de an medalii la concursurile internaţionale de invenţii, cum a fost cel de acum două săptămâni de la Geneva. Drojdia cromiată pentru diabetici şi hârtia conservată în plasmă de înaltă frecvenţă pentru a rezista timpului sunt câteva dintre invenţiile premiate cu aur.

Citiţi şi:

România, prima ţară care va detecta cancerul în 6 minute

Biotehnologul Diana Bărbulescu, 34 de ani, a fost medaliată cu aur pentru un procedeu de obţinere a unui produs pe bază de drojdie cromiată, util bolnavilor de diabet. Locul ei de muncă de la laboratorul Institutului de Cercetare Chimico-Farmaceutică din Bucureşti are doar câţiva metri pătraţi. În ultimii trei - patru ani, invenţia sa, drojdia îmbogăţită cu crom, „a crescut" aşa de frumos încât speră că în curând va vedea produsul final pe piaţă, ca un supliment alimentar pentru cei cu diabet. N-a lucrat singură la pulberea de drojdie, ci cu mai mulţi colegi.

„Bioprodusul pe bază de crom ar putea ajusta neajunsurile care pot provoca apariţia unor boli precum diabetul. Cred că există şi în plante crom, dar cantităţile respective sunt inegale şi insuficiente pentru a realiza un echilibru normal la nivelul organismului uman sau animal", spune Diana Bărbulescu. Are în familie un caz de diabet şi ştie foarte bine ce înseamnă tratamentul şi regimul pe care trebuie să-l ţină un astfel de bolnav.

Drojdie din borhotul de vin

Diana a fost atrasă de biotehnologie încă de când era studentă la Universitatea de Ştiinţe Agricole. Când a venit la institut, a lucrat iniţial cu drojdie îmbunătăţită cu seleniu, bună tot pentru diabetici. Pentru acel produs are şi brevet de invenţie. Pentru cel cu crom i-a ieşit acordul de brevet de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Diana obţine pulberea de drojdie din borhotul de la vin. A încercat mai multe tipuri de drojdie, dar cea obţinută de la vin a fost cea mai bună. Pulberea se obţine în aproximativ o săptămână, după mai multe procedee executate în mediu steril. „Produsul nu este un medicament, pentru că nu are studii clinice", explică cercetătoarea.

Produsul îşi face efectul imediat

La secţia de farmacologie, care este filtrul pentru tot ce se realizează în institut, medicul Raşit Iuksel ne explică ce înseamnă de fapt drojdia cromiată. „Noi testăm produsul în vivo, adică pe animale de experienţă. Am observat că, prin administrarea suplimentului, scade nivelul de glucoză din sânge. Efectul este imediat şi nu prezintă deloc toxicitate pentru organism", a spus Raşit Iuksel.

Vrea să-şi vadă produsul pe piaţă

Ca orice tânăr, şi Diana s-a gândit să plece din ţară, mai ales în anii de început de criză. „Mai am o speranţă, să văd produsul pe piaţă. Eu sper să reuşesc. În caz că nu, mă gândesc şi la altceva", a spus Diana. Ambiţia ei este motivată şi de faptul că cifrele privind bolnavii de diabet sunt în continuă creştere. În România, una din 20 de persoane suferă de diabet, iar fiecare al şaptelea român prezintă riscul de a se îmbolnăvi.

Hârtia veche, salvată de la pieire

Un alt cercetător medaliat cu aur este Ghiocel Ioanid, 63 de ani, şi vine de la Iaşi. Este fizician la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni". Lucrează de peste şapte ani la un procedeu de conservare a hârtiei, neinvaziv, care creează o barieră protectoare împotriva factorilor ambientali cum ar fi umiditatea sau radiaţiile. Ghiocel Ioanid vrea să păstreze datele şi documentele importante pentru generaţiile viitoare.

„Hârtia este introdusă în plasmă de înaltă frecvenţă, creată într-un reactor de sticlă Pyrex", explică Ioanid. „Cărţile nu pot fi conservate din cauza cotorului, care nu‑ţi permite să faci conservare completă", adaugă cercetătorul. Procedeul este aplicat pentru obiectele de la muzeele din Moldova, cum ar fi cel de la Palatul Culturii din Iaşi, unde au fost tratate şi protejate mai multe manuscrise şi hărţi de valoare.

Cercetătorul ne-a declarat că „invenţia mea este foarte utilă în arhivele pentru manuscrise vechi, în muzee sau în laboratoarele de criminalistică. Doar materialele cu o adevărată valoare merită această procedură, pentru că nu e uşor, şi nici ieftin", a precizat Ghiocel Ioanid.Pe lângă hârtie, mai conservă şi fotografii şi materiale textile vechi. Cercetătorul are 84 de brevete pentru diverse invenţii.

Cablul pe care nu stă chiciura

O altă invenţie premiată cu aur este cablul electric aerian, autoprotector la depunerile de chiciură sau de gheaţă. Invenţia aparţine unui cercetător pensionar, pasionat de magneţii permanenţi. Liviu Palii, 70 de ani, studiază de o viaţă  magneţi şi proprietăţile atomice ale materialelor. Lucrează la Institutul de Energie Electrică din Capitală. Ideea pentru cablu i-a venit după ce a studiat dezastrele pe care le poate crea gheaţa la cablurile care transportă curent electric.

Inventatorul a plecat de la un fapt simplu: orice conductor care transportă energie emană o cantitate de căldură în exterior. „Atunci când temperatura de afară este negativă, un număr de fire din acest cablu, pe care noi le-am înlocuit în prealabil cu aliaje multifuncţionale, preia căldura. Aceste fire se încălzesc şi fac ca la exteriorul cablului să se păstreze o temperatură constantă, care evită depunerea de chiciură", ne-a explicat Liviu Palii. Specialistul spune că nu mai există pe piaţă un produs similar şi vrea să găsească un producător care să-i producă invenţia la nivel industrial.

Salonul de Inventică, în cifre

49 de medalii şi premii speciale au obţinut cercetătorii români participanţi la Salonul de Inventică de la Geneva.

24 de medalii de aur au câştigat românii. Lor li s-au adăugat 18 de argint şi 7 de bronz.

1.500 de inventatori din toată lumea participă anual la Salonul de Inventică de la Geneva.

"Invenţia mea este foarte utilă în arhivele pentru manuscrise vechi, în muzee sau în laboratoarele de criminalistică."
Ghiocel Ioanid
fizician

Radiocauter pentru operaţii mai sigure

Inginerul Emil Godeanu arată cum funcţionează radiocauterul  Foto: Laurenţiu Nica

Bogdan Marica (DOLJ)

Inginerul Emil Godeanu (59 de ani) a fost medaliat cu aur. Radiocauterul la care craioveanul lucrează de şase ani şi în care a investit 160.000 de euro permite realizarea de operaţii mai sigure şi mai simple în toate domeniile chirurgicale. Bărbatul, care a lucrat ca inginer la Electroputere, a început să facă aparatură medicală în urmă cu mai bine de 15 de ani. A realizat aparate de cromoterapie, electroterapie şi pentru fizioterapie, cu trecerea anilor deschizându-şi un cabinet medical în Bănie ca să „nu mai lucreze pentru medici".

Nu lasă cicatrici

Spre deosebire de alte radio­cautere, invenţia craioveanului are timp de funcţionare nelimitat, îi poate fi reglată puterea în timpul operaţiei şi poate fi conectată la unităţi de intervenţie laparoscopice. „Radiocauterele care sunt pe piaţă funcţionează timp de 10 secunde, iar 30 de secunde rămân în stand-by. Vă daţi seama ce înseamnă pentru un chirurg să lucreze 10 secunde, iar 30 de secunde să aştepte. Cel construit de mine funcţionează nelimitat. La noi în ţară sunt doar câteva radiocautere, dar nu sunt performante.

Numai trei firme în lume comercializează radiocautere şi acestea costă în jur de 20.000 de euro bucata", susţine Emil Godeanu.Cu ajutorul noului model de radiocauter, chirurgia va trece la un alt nivel. „Cred că este o reuşită în medicină pentru că doctorii vor avea un aparat fiabil care nu riscă să se defecteze în operaţie, iar atunci când vor lucra, sângerarea va fi minimalizată. În plus, timpul de operare va fi mult mai scurt", enumeră Emil Godeanu avantajele aparatului.

N-are bani pentru omologare

Craioveanul spune că, după ce a investit o avere în prototip, nu mai are bani să-l şi omologheze. „Îmi mai trebuie 10.000 de euro. Am fost la bănci şi nu-ţi dă nimeni bani pentru aşa ceva. Nici măcar bani să merg la Geneva n-am mai avut. S-au oferit mai mulţi oameni de afaceri să mă sponsorizeze, dar cu condiţia să le cedez 51 la sută din drepturi", explică olteanul. 

"Cred că este o reuşită în medicină pentru că doctorii vor avea un aparat fiabil care nu riscă să se defecteze în operaţie."
Emil Godeanu
inventator

Aparatul care preîntâmpină exploziile

Remi Rădulescu a primit medalia de argint  Foto: Sebastian Tătaru

Lavinia Bălulescu(TIMIŞ)

Mine, laboratoare, peşteri, ba chiar şi banale bucătării, toate acestea sunt locuri în care uneori se poate acumula gaz nociv. Inginerul timişorean Remi Rădulescu a inventat un dispozitiv care-şi poate găsi utilitatea în oricare din aceste locuri, pentru că detectează şi semnalează prezenţa gazului şi apoi îl evacuează. Pentru aparatul său, Remi Rădulescu a primit la Geneva medalia de argint.

Interes pentru invenţie

Inginerul timişorean spune că ideea i-a venit pentru că a avut nevoie de un astfel de dispozitiv în cadrul firmei sale de instalaţii de gaz. „Mereu aveam emoţii când intrau instalatorii în căminele de vizitare, de branşament, le spuneam să aerisească înainte", a explicat Remi Rădulescu. Bărbatul a lucrat la dispozitiv împreună cu cei doi fii ai săi şi cu un automatist care s-a ocupat mai ales de asamblarea aparatului.

Timişorenii au lucrat pe parcursul a şase luni, iar investiţia a ajuns la 2.000 de euro. „Eu o să încerc să-l produc mai departe. Dacă nu, o să găsesc o firmă şi-l voi vinde pe bani mulţi, pentru că este o realizare funcţională. Foarte multe persoane s-au arătate deja interesate la Geneva", a mai spus inventatorul.

Printre alte invenţii ale lui Remi Rădulescu se numără un captator solar, un concentrator parabolic şi o baterie solară. „Când fac un produs, vreau să funcţioneze, pentru că altfel nu investesc banii. Eu sunt om de afaceri, vreau să‑mi amortizez investiţia", a încheiat timişoreanul. O altă medalie de argint a fost obţinută de o echipă a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Timişoara, pentru un produs împotriva acneei.

„Energii curate" premiate cu aur

Dorel Ţîrcomnicu(VÂLCEA)

Cercetătorii vâlceni Ioan Ştefănescu (foto) şi Elena David au luat aur la Geneva pentru o inovaţie care constă în obţinerea de hidrogen de o puritate foarte mare, de peste 99,95%.

Proiectul care a impresionat comunitatea ştiinţifică este denumit „Material compozit conţinând paladiu pentru sorbţia selectivă a hidrogenului şi metode de producere ale acestuia" şi are aplicabilitate în domeniul obţinerii de energie verde. „Impactul asupra mediului este dat de utilizarea hidrogenului ca sursă de energie curată şi regenerabilă", a spus Elena David.

Invenţie pentru un mediu mai curat

Cei doi cercetători sunt profesori doctori la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.
„Invenţia medaliată la Geneva a celor doi cercetători râmniceni are aplicabilitate în procese tehnologice de vaporizare a gazelor şi în procese de purificare, monitorizare a mediului, procese care au la bază energii curate", a explicat directorul ştiinţific al instituţiei, doctor Vasile Stanciu.

Apa din hidrocentrale, aerisită printr-o invenţie

Mecanismul inventat de inginerii gorjeni Pantelie Raicu, Simona Nemţoiu, Dragoş Poenaru şi de colegul lor la Hidrocentrala Porţile de Fier, Florian Petre Daia, creşte gradul de oxigenare a apei din hidrocentrale. Urmarea - creşterea florei şi a faunei. Potrivit lui Pantelie Raicu, directorul general al Sucursalei Hidrocentrale Târgu-Jiu, sistemul inventat care a fost premiat cu aur la Geneva şi-a dovedit deja eficienţa la centrala de la Motru: gradul de oxigenare a apei a crescut cu 20-30%.

Şapte ani s-a lucrat la acest proiect care a plecat de la faptul că rotoarele Francis ale hidrocentralei aveau o durată mai mică de funcţionare, pentru că aerisirea era insuficientă. Dispozitivul a primit o medalie şi din partea delegaţiei Universităţii Tai-Pei din China şi va fi prezentat la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, în cadrul unor manifestări dedicate României. Simona Nemţoiu este cea mai experimentată dintre specialiştii care au lucrat la acest proiect. Aceasta a obţinut până acum, pentru invenţiile la care a contribuit, opt medalii de aur, trei de argint şi şase premii speciale. Alin Ion