„Decât ţigani, mai bine să ne zică indieni“

Foto:arhiva Adevarul

Propunerea deputatului Silviu Prigoană ca din documente să fie înlocuită noţiunea de „rrom“ cu cea de „ţigan“ a pus pe jar minoritatea din Bănie. Rromii susţin că această schimbare le-ar aduce numai prejudicii şi ameninţă că vor ieşi în stradă pentru a-şi apăra drepturile.

La Craiova se află una dintre cele mai mari comunităţi de rromi din toată ţara. Oamenii se declară revoltaţi şi susţin că sunt gată să iasă în stradă în cazul în care Guvernul va fi de acord cu schimbarea denumirii oficiale din „rrom" în „ţigan".

Citeşte şi:
Băsescu: "Schimbarea denumirii ţiganilor în romi a fost o decizie greşită"

Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii de rom în ţigan

Dilema săptămânii: Ţigani sau rromi?

„Cel mai rău lucru pe care puteau să ni-l facă este acesta. Este ca şi cum ai da drumul unui leu între oameni. Noi nu suntem de acord cu aşa ceva. Până la urmă trăim în România, aşa că nu văd de ce să vină acum cineva şi aşa, peste noapte, să vrea să facă nişte schimbări, doar că aşa vrea el. Este adevărat că unii dintre noi au încălcat legea, dar nu este pădure fără uscături", a spus Ion Dumitru (56 de ani), cărămidar.

CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO CU RROMII DIN CRAIOVA

Bărbatul povesteşte că pe vremea lui Ceauşescu a avut de suferit din cauză că este ţigan. „Când m-am dus să mă angajez pentru prima dată, în 1977, directorul de la Fabrica de confecţii mi-a zis aşa:

«Ţigane, vezi să nu furi, că a doua zi eşti dat afară». La orice instituţie la care merg sunt văzut altfel. Vă daţi seama cum o să fie după ce în buletinul meu va scrie cu litere mari «ţigan»? Lumea şi aşa are o părere nu tocmai bună despre minorităţi, atunci toţi ne vor trata ca pe ultimii oameni. Cei de la guvernare nu fac altceva decât să-i aducă pe unii dintre noi în stare să dăm în cap sau să facem alte răutăţi", a mai spus bărbatul.

„Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi"

Ghiţă Radulian (58 de ani) este unul dintre ţiganii care au reuşit, de-a lungul anilor, să facă bani frumoşi din afaceri. Bărbatul vinde utilaje agricole şi este proprietarul unui bazar din Craiova. „Domnul Prigoană să-şi vadă de gunoaiele lui, acolo. Cum să ne schimbe denumirea din rrom în ţigan. Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi. Să ne zică indieni, dacă vor, că noi de acolo venim. Este o prostie ce vor să facă!", a declarat Radulian.

Fiul bărbatului, Ghiţă Radulian junior, are 7 ani şi este în clasa a II-a la Şcoala Nr. 13 din Craiova. Băiatul spune că la şcoală are cele mai bune note şi că este mândru de familia din care provine. „Nu-mi place ca cineva să râdă de mine, atât timp cât eu nu fac nimic rău. Până la urmă, şi noi, ţiganii, suntem tot oameni", a spus copilul. Ca să ne arate cum îşi percepe identitatea, copilul a luat un caiet pe care a scris simplu: „Sunt român".

Steagul ţiganilor, la loc de cinste

Ghiţă Radulian (7 ani) scrie apăsat: „Sunt român“

Vasile Velcu Năzdrăvan (56 de ani) este unul dintre liderii rromilor din Craiova. De cum pui piciorul în curtea lui, dai peste o casă cu multe turnuleţe, iar la loc de cinste este aşezat, lângă steagul României şi cel al Uniunii Europene, drapelul ţiganilor.

„Ce vor să facă ei acum este un lucru peste puterile omeneşti. Este ca şi cum până acum am fost ortodox, iar dintr-o dată vine cineva şi-mi spune că trebuie să trec la altă religie. Cum să ne treacă în buletin denumirea de ţigan? Mai bine cei de la guvernare s-ar uita în ce situaţie suntem, în ce sărăcie trăim", a declarat Năzdrăvan.

„Nimeni nu vrea să mă angajeze"

Ştefan Dumitru (28 de ani) încearcă de mai bine de trei ani să-şi găsească un loc de muncă. Tânărul povesteşte că părinţii au făcut eforturi mari pentru a-l putea ţine la şcoală. „Pe unde mă duc, toată lumea se uită urât la mine când văd că sunt rrom. Nimeni nu vrea să mă angajeze fiindcă sunt ţigan. Am o familie numeroasă de întreţinut, dar nu am cu ce. Când vom avea trecută în buletin denumirea de ţigan va fi vai de noi. Cui i-a venit ideea asta să facă aceste modificări?", s-a întrebat tânărul.

Femeile de etnie rromă sunt convinse că viitorul copiilor lor va fi unul sumbru. „Păi, dacă se continuă aşa, ce pretenţii să mai avem? Noi nu trăim tot în România? Cum se facă aşa diferenţe? Nu-mi convine ca cineva să-i spună copilului meu că este ţigan. Ar fi cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla!", a spus Camelia Radulian (30 de ani).Rromii au mai precizat că, dacă va fi cazul, se vor alătura organizaţiilor civile şi vor ieşi în stradă pentru a-şi apăra drepturile.

"Este ca şi cum până acum am fost ortodox, iar acum cineva îmi cere să trec la altă religie."
Vasile Velcu Năzdrăvan
lider al rromilor din Craiova

Rromii aşteaptă ca Europa să-i apere

Istorici şi activişti din organizaţiile rrome se tem că revenirea la termenul „ţigan" va încuraja atitudinile discriminatorii. „Fără doar şi poate, avem de-a face cu o decizie rasistă, care va încuraja comportamentele extremiste", spune conferenţiarul Alin Ciupală, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti.

Ciupală, specializat în studiul mentalităţilor şi istorie socială, consideră că prin această „idee năstruşnică" iniţiatorii au urmărit o problemă de imagine. Efectele pot fi dezastruoase pentru întreaga ţară:

„S-a creat o falsă problemă şi eu sper că această schimbare a termenului nu va fi votată. Dacă acest lucru se va întâmpla, ar însemna ca România să facă un foarte mare pas înapoi. Nu va rezolva nimic la nivel de imagine, ci doar va crea tensiuni suplimentare în interior şi o imagine defavorabilă în afara ţării", este convins Alin Ciupală.

De ce este peiorativ termenul „ţigan"

În timpul protestului de săptămâna trecută, membrii comunităţilor ţigăneşti au purtat pancarte pe care scria „Sunt rrom“   Foto: Reuters

Denumirea este considerată ca având conotaţii negative doar în anumite zone, de obicei acolo unde au existat robii ţigani. În statele unde societatea acceptă diversitatea şi unde rromii au reuşit să transforme în atuuri apartenenţa la această etnie, folosirea termenului de „gipsy" sau „ţigan" nu este considerată o discriminare. Aşa se întâmplă, de exemplu, în Franţa sau în SUA, spune Vasile Ionescu, unul dintre liderii acestei comunităţi, membru al „Grupului de reformă, atitudine, acţiune şi lobby pentru rromi".

În România şi în mai multe ţări din Europa, cuvântul are un sens peiorativ transmis de-alungul timpului. Puţini ştiu că, la origini, termenul însemna impur, dar mulţi îl receptează ca atare pe cel căruia i se aplică acum acest cuvânt. Mai mult, spune Ionescu, există şi o trimitere clară la culoarea pielii, oamenii cu ten închis sunt consideraţi „ţigani".

Denumiri născute din „frustrare"

Vasile Ionescu crede şi el că nu se va ajunge la promulgarea unei astfel de legi. În primul rând, pentru că niciun stat nu-i poate impune unei etnii cum să se numească.

Altfel, spune Ionescu, o discuţie amplă la nivel european despre delimitarea dintre termenii „rrom" şi „român" este binevenită.
În 1995 a mai existat o dezbatere asemănătoare şi rromii din România au făcut atunci o concesie importantă, povesteşte Ionescu. Înţelegând frustrarea statului român şi pentru ca să nu-i deranjeze pe români şi pe locuitorii Romei, comunitatea a acceptat ca denumirea să fie scrisă cu doi de „r", adică „rrom".

O încercare eşuată de a evita confuzia creată de prescurtarea „rom" care apare în paşapoarte la rubrica naţionalitate. Soluţia a iscat însă furia celorlalţi rromi din Europa (aproape 10 milioane de persoane), care i-au acuzat pe cei din România că au cedat uşor în faţa presiunilor.

Printr-o eventuală decizie definitivă în această chestiune, România riscă să-şi amplifice în faţa Europei „vina" de a nu fi reuşit să rezolve problema rromilor: „Până în martie, ţara noastră trebuie să-şi pună la punct strategia în problema rromilor. Decizia de a impune din afară numele unui popor este stupidă şi nu este permisă de legile europene", este de părere Vasile Ionescu.

În opinia acestuia, rromii sunt şi ei vinovaţi că nu au reuşit să-şi promoveze valorile adevărate, să-i scoată în faţă pe numeroşii intelectuali pe care-i au. „Aşa s-a ajuns ca presa să mediatizeze elitele false precum Mădălin Voicu, un flecar pe gustul presei", susţine Vasile Ionescu.

Societatea civilă trebuie să reacţioneze

Istoricul Alin Ciupală consideră foarte gravă lipsa de reacţie a societăţii civile. „Această decizie ne priveşte pe noi toţi şi societatea civilă ar trebui să se mobilizeze. Din păcate, în afară de protestele organizaţiilor neguvernamentale ale rromilor nu am văzut nimic altceva. Trebuie tras un semnal de alarmă, fiindcă problema este a întregii societăţi", spune Ciupală.

"Decizia de a impune din afară numele unui popor este stupidă şi nu este permisă de legile europene."
Vasile Ionescu
lider al rromilor

Ţigan, cuvântul care aminteşte robia

Principalul argument al rromilor în disputa legată de folosirea unui termen sau al altuia face apel la istoria celor două cuvinte. "Rom" este termenul prin care ei se autoidentifică de pe la anul 1000, când au plecat din spaţiul inidan. Cuvântul „ţigan" a fost folosit de ceilalţi pentru a-i denumi.

Prima atestare scrisă a cuvântului ţigan apare în 1068, când se foloseşte termenul „athinganoy" cu sensul de „popor impur", „de neatins", „eretic" şi faţă de care se recomandă precauţie. Profesorul Gheorghe Sarău, de la Secţia de Limbă şi literatură romani din cadrul Universităţii Bucureşti explică: „Era un popor care se ocupa cu vrăjitoria, dresajul de şerpi şi alte animale. Rromii erau ciudaţi, deosebiţi, şi de aici recomandarea adresată creştinilor de a se feri de ţigani".

În documentele româneşti, cuvântul apare prima dată în 1385, într-o danie către Mănăstirea Vodiţa. Sunt pomenite atunci „40 de sălaşe de atigani", adică 40 de familii de ţigani. Termenul, spune profesorul Sarău, desemna starea socială, adică robia, nicidecum etnia acelor persoane. Cu timpul, acestui cuvânt i s-au adăugat o mulţime de alte conotaţii peiorative.

Legea lui Prigoană, revitalizată după trei luni

Deputatul PDL Silviu Prigoană, autorul iniţiativei legislative Foto: Adevărul

Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rrom" în „ţigan", au afirmat surse ministeriale citate de Mediafax. Schimbarea a fost propusă printr-o iniţiativă depusă de deputatul PDL Silviu Prigoană în luna septembrie.

Preşedintele Traian Băsescu declarase şi el că susţine această schimbare a denumirii. „La mulţi dintre cetăţenii europeni este o confuzie, dacă rromii înseamnă românii, toţi 22 de milioane, sau e vorba de o etnie", a explicat Traian Băsescu într-un interviu acordat postului public de radio.

Punctul de vedere emis de Guvern are valoare consultativă, decizia finală aparţinând Parlamentului. Totuşi, un asemenea punct de vedere poate cântări greu în aprobarea unui proiect de lege, întrucât în cele mai multe cazuri, parlamentarii majorităţii votează în favoarea Guvernului, după indicaţiile liderului de grup.

Traseu legislativ complicat

Deocamdată, legea care prevede schimbarea denumirii este în discuţie în Parlament. Silviu Prigoană a depus legea la 6 septembrie 2010 la Camera Deputaţilor, dar conducerea instituţiei şi-a declinat competenţa de primă cameră sesizată şi a trimis legea la Senat. La 15 septembrie, Biroul Permanent al Senatului  a solicitat avizele consultative Guvernului şi Consiliului Legislativ.

La 12 octombrie, Consiliul Legislativ a trimis conducerii Senatului un aviz negativ. Motivaţia respingerii: aprobarea unei astfel de legi „va conduce de o manieră subtilă la ideea existenţei unei populaţii speciale, diferite de celelalte populaţii conlocuitoare majoritare" şi care „trebuie să aibă un tratament juridic şi moral diferit".

La 15 noiembrie, conducerea Senatului a trimis legea comisiilor de resort. Opt zile mai târziu, legea a fost respinsă cu unanimitate de voturi de  senatorii din Comisia de Administraţie, care au întocmit un aviz negativ. Legea urmează să fie discutată de Comisia pentru Drepturile Omului, care va întocmi raportul pe fond.

Comisia are ca termen pentru finalizarea raportului data de 14 decembrie 2010, după care îl va trimite Plenului. Legea în forma votată de Senat va fi retrimisă Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională, unde va urma un traseu legislativ similar - votul din comisii urmat de votul din plen.