Costurile vieţii golesc portofelele românilor

Întreţinerea şi alimentele de bază consumă cel mai mult din banii familiilor Statisticile oficiale arată că sumele cele mai mari pe care le cheltuiesc românii, dintr-un buget-etalon de

Întreţinerea şi alimentele de bază consumă cel mai mult din banii familiilor

Statisticile oficiale arată că sumele cele mai mari pe care le cheltuiesc românii, dintr-un buget-etalon de 1.000 de lei, sunt alocate plăţilor pentru energie, gaze, termoficare, telefonie şi salubritate. Iar hrana zilnică, ţigările şi băuturile continuă să predomine în clasamentul produselor din coşul de consum al populaţiei.

Lună de lună, cheltuielile inevitabile cu întreţinerea locuinţei şi asigurarea hranei devorează cele mai mari părţi din bugetele familiilor. Fapt care rezidă şi din analizele Institutului Naţional de Statistică (INS), mai precis din evaluarea ponderii produselor şi serviciilor din coşul de consum al populaţiei, pe baza cărora se calculează inflaţia lunară.

În general, dintr-o sumă fixă, etalon, de 1.000 de lei, pentru mărfurile nealimentare se cheltuiesc, în România, 447 lei, pentru alimente sunt alocaţi 374,98 lei, iar pentru servicii - 178,02 lei. La o privire mai atentă a listelor INS, observăm însă că sumele cele mai substanţiale din acest buget-etalon se cheltuiesc pentru plata datoriilor la întreţinere, din care fac parte curentul electric, gazele, termoficarea, salubritatea, abonamentele la telefonie (fixă şi mobilă), abonamentele la radio-TV, diversele taxe etc. - în total, mai mult de 220 de lei. Urmează alimentele de bază, respectiv pâinea, legumele, carnea, lactatele sau fructele, pentru care se cheltuiesc cel puţin 175 de lei.

Bugete minime pentru produsele de casă

Pentru tutun, ţigări şi băuturi alcoolice, din acest buget românii alocă aproximativ 60 de lei. Şi la doctor se duc mulţi bani, în sensul că pentru medicamente sunt cheltuiţi, potrivit INS, 38,4 lei, iar pentru consultaţii şi diagnosticare - aproape 10 lei.

Dacă privim listele cu bunuri şi servicii din punctul de vedere al celor mai mici cheltuieli, prima concluzie care se desprinde este aceea că produse precum gemuri, siropuri, murături, slănină sau untură se vând cel mai greu. Adică românii preferă să şi le prepare acasă în loc să le cumpere.

Dincolo de natura obligatorie a cheltuielilor din categoria "cele mai mari", comportamentul de cumpărare al românilor - reflectat în ponderea pe care o acordă cheltuielilor din bugetul-etalon trasat de INS - arată că portofelele românilor sunt în continuare golite de costurile vieţii. Motiv pentru care autorităţile ar trebui să-şi revizuiască politica faţă de nivelul de trai al populaţiei ţării noastre.