Coplătim degeaba, şpaga rămâne

Pentru un RMN, pacienţii vor trebui să achite coplată 250 de lei

Ministerul Sănătăţii încearcă să strângă mai mulţi bani în sistemul sanitar prin coplată. Specialiştii susţin că fenomenul şpăgii se va amplifica.

Toţi românii vor fi asiguraţi, însă, chiar şi în aceste condiţii, vor trebui să scoată bani din buzunar atunci când merg la medic. Românii vor trebui să achite coplată - între 4 şi 90 de lei - pentru o simplă consultaţie sau spitalizare. Sumele se ridică la sute de lei pentru investigaţii mai complicate - 250 de lei pentru un RMN.

Eliminăm prevenţia

Acest lucru nu face decât să alimenteze obiceiul şpăgii, susţin specialiştii în domeniu. „Categoric nu se va diminua şi, cu atât mai puţin, elimina şpaga. Din contră, pacientul va trebui să plătească 5-10 lei şi o să-i fie ruşine să scoată tot atât din buzunar în faţa medicului. Este jenant să vii la doctor şi să-i pui pe masă doar 5 lei. O să scoţi 50 de lei şi zici «păstraţi restul»", comentează Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Mai mult, specialiştii în domeniu susţin vehement că prin această coplată se creează o barieră în calea accesului pacienţilor la serviciile de sănătate, mai ales în ceea ce-i priveşte pe pacienţii care trebuie educaţi pentru prevenţie.

„Cum îl mai motivez eu pe pacient să meargă la medic, să facă investigaţii paraclinice o dată pe an în scop de prevenţie? În aceste condiţii, serviciile de genul investigaţii­lor de înaltă performanţă devin inaccesibile. Oricum, nici în prezent pacienţii nu le găsesc prea uşor în regim compensat. Acum, pacientul este suprataxat. Dacă înainte plătea 350 de lei pentru un RMN, acum i se mai cer încă 250 de lei", comentează Vasile Barbu. De multe ori, pledează Barbu, aceste investigaţii pot depista boli grave, iar acum se pune condiţia ca pacienţii să plătească aproape dublu, „omorând" prevenţia.

În ţările din Uniunea Europeană, coplata este reglementată între 1% şi 10% din plata pe care casele de asigurări o realizează către furnizorii de servicii şi, în funcţie de puterea economică, circa 1% din salariul minim pe economie.

Şi în România, legislaţia în vigoare  precizează că suma totală anuală a coplăţii nu poate depăşi circa 0,9% din salariul minim net (a 12-a parte). Acest deziderat este îndeplinit doar în cazul unei singure consultaţii pe an, unde coplata este 4-5 lei, adică sub 1% din salariul minim net (647 de lei). Toate celelalte servicii, pot ajunge chiar până la 50% din salariul minim al unui român.

Medicul Dan Pereţianu a făcut câteva calcule care subliniază diferenţa între cât trebuie să plătească românii dacă solicită servicii medicale pentru care există coplată şi cât plătesc alte ţări din UE. „Pentru o consultaţie, un medic de familie primeşte de la Casă 31 de lei pentru o consultaţie. Pacientul trebuie să achite coplată de 4-5 lei. Asta înseamnă între 12% şi 16%, nu 1%, cum este în oricare alt stat UE. Un medic de pe ambulatoriu, fără primariat, primeşte 13 lei pentru o intervenţie, iar coplata este de 5-7 lei. Asta înseamnă între 38% şi 43%, ceea ce este o sumă absolut infernală pentru pacient", precizează Pereţianu. 

"Este jenant să vii la doctor şi să-i pui pe masă doar 5 lei. O să scoţi 50 de lei şi zici «păstraţi restul».''
Vasile Barbu preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor

Tarife şi scutiri

- Serviciile medicale pentru care se încasează coplata sunt:
- asistenţă medicală primară: 4-5 lei/consultaţie;
- asistenţă medicală ambulatorie de specialitate: 5-7 lei/consultaţie;
- analize medicale de laborator: 5-20 de lei/consultaţie;
- radiologie, imagistică medicală şi explorări funcţionale: 5 lei/bilet de trimitere;
- investigaţii paraclinice de înaltă performanţă: RMN: 150-250 de lei, CT: 100-150 de lei, angiografie - 80 de lei, scintigrafie - 100 de lei;
- asistenţă spitalicească: între 20 şi 60 de lei/zi, în funcţie de clasificarea spitalului.
Scutiţi de la această plată sunt:
- pensionari cu venituri din pensii de până la 740 de lei/lună;
- copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani fără venituri, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenicii sau studenţii dacă nu realizează venituri din muncă;
- bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse;
- femeile însărcinate şi lăuzele pentru serviciile medicale legate de evoluţia sarcinii.