Creştinii îi sărbătoresc luni pe Sfinţii Constantin şi Elena. Puteţi merge în pelerinaj la moaştele împăraţilor, la Patriarhie

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi, luni, de creştinii din toată lumea, fie ei ortodocşi sau romano-catolici.

Cu această ocazie, Patriarhia din Bucureşti îşi sărbătoreşte şi hramul istoric, iar Preafericitul Patriarh Daniel va ţine o liturghie înconjurat de un sobor de preoţi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

Tot luni, se împlinesc 10 de ani de când PF Teoctist a primit în dar părticele din moaştele Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. Acestea au fost scoase luni dimineaţă în procesiune, fiind aşezate pe baldachinul din apropierea Catedralei şi vor rămâne aici până la sfârşitul zilei.

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena pentru creştini

Împăratul Constantin şi mama sa, Elena, sunt cunoscuţi de creştini drept primii conducători ai Imperiului Roman care au avut această religie şi care i-au protejat pe cei ce credeau în Hristos.

Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, pentru Mediafax.

Elena, "mână de fier şi credinţă tare"

Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

În anul 306, Constantin a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului Roman de Apus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de "Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Sfântul Constantin i-a oferit Sfintei Elena cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de "Augusta".

În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediţie la Ierusalim, în timpul căreia a fostr descoperită Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor, iar pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Hotărâri care au schimbat soarta creştinismului

În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului.
Se pare că înainte de lupta de la Podul Vulturului, din 312, în care Constantin l-a învins pe Maxenţiu, Împăratul ar fi avut o vis în care I s-a arătat Mântuitorul. Iisus i-a cerut să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creştin s-a numit labarum. Pe acest eveniment este pusă, de foarte mulţi cercetători, convertirea împăratului la religia creştină.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit "religio licita", adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

În anul 325, Sfântul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi).

Împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă, pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitală a imperiului, care va rivaliza cu vechea Romă. Aici a zidit măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli, unde a fost şi înmormântat.

Pe lângă aceste măsuri, Sfântul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii Bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase, a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat, pe patul de moarte, de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp în Nicomidia şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ocrotitorii Catedralei Patriarhale. Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654-1658), biserica cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.