Conferinţa Naţională a Rectorilor, plină de critici şi revendicări

Ziarul Adevărul, preocupat de sistemul românesc de învăţământ, continuă să prezinte cele mai importante declaraţii făcute la Conferinţa Naţională a Rectorilor, găzduită de

Ziarul Adevărul, preocupat de sistemul românesc de învăţământ, continuă să prezinte cele mai importante declaraţii făcute la Conferinţa Naţională a Rectorilor, găzduită de Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Piteşti, la sfârşitul săptămânii trecute.
"Să-i păstrăm pe profesorii trecuţi de 65 de ani"
Deşi pe mulţi dintre participanţii la conferinţă, replica ministrului Hărdău, cum că "învăţământul românesc nu trebuie să mai fie o extensiei a asistenţei sociale", i-a stresat peste măsură, doar unii dintre rectori au sărit să-l contrazică pe ministru, în ceea ce priveşte vârsta de pensionare. Ca să nu îi ia ministrul drept obraznici, rectorii au comentat voalat chestiunea şi doar după ce Hărdău a părăsit întrunirea. "Sper că noua Lege a învăţământului superior va lăsa la latitudinea senatelor universitare şi eventualele prelungiri ale activităţii didactice după 65 de ani. şi aceasta în beneficiul învăţământului românesc", şi-a argumentat poziţia rectorul Victor Ciupină, de la Universitatea "Ovidius" din Constanţa. "Să primeze o serie de criterii de evaluare a respectivului cadru didactic, şi nu neapărat vârsta", a spus şi Ion Vişa, rectorul Universităţii "Transilvania" din Braşov. "Dacă profesorii trecuţi de 65 de ani îndeplinesc acele criterii şi dacă universitatea are nevoie de ei, eu zic să-i folosim", a completat Vişa.
"Fără studenţi în organismele de conducere ale universităţii"
"Ponderea de 25% a studenţilor în senatul universitar, conform documentului de lucru de la Sinaia privind Legea învăţământului superior, este extrem de generoasă. Eu cred că limita maximă ar trebui să fie undeva pe la 15-20%", a precizat Ene Dinga, secretarul ştiinţific al Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir". Nu numai ponderea studenţimii îl deranjează pe fostul ministru al integrării europene. El vrea să se stipuleze în lege şi "problematica în care studenţii au drept de vot. Că, la unele chestiuni, legate de strategii, de promovare, ei chiar nu se pricep".
Rectorul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" de la Iaşi, Nicolae Badea, s-a arătat preocupat de "incinta foarte încinsă", reprezentată de campusurile studenţeşti: "Campusul universităţii noastre are 16 hectare şi adăposteşte 9.000 de studenţi. Rezultă de-aci o densitate de 470 de persoane la hectar, în condiţiile în care în Iaşi avem 70 de persoane la hectar. Inconştienţii de la guvernare, şi cei vechi, şi cei noi, nu se gândesc, însă, la chestiunea patrimoniului universităţilor", a spus Badea.
"Trebuie clarificată autonomia universităţilor private"
"Consider că o lege a învăţământului superior este necesară, acum, în România, chiar şi numai pentru a clarifica problema fundamentală a instituţiilor de învăţământ superior, şi anume autonomia universitară. Autonomia universităţilor private, înfiinţate de particulari, este totală, având la bază proprietatea privată. Ele şi-au creat propriul patrimoniu, nu au fost şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, iar cadrele didactice sunt retribuite din veniturile proprii ale acestor instituţii", a declarat rectorul Universităţii "Spiru Haret", Aurelian Bondrea. "Universităţile private trebuie să se bucure de autonomie totală, fără niciun fel de îngrădire şi ingerinţe din afară", a mai spus prof. univ. dr. Aurelian Bondrea.
Rectorul Universităţii Româno-Americane, Ion Smedescu, a susţinut cauza unui "capitol special dedicat învăţământului particular", în noua lege, iar universităţile particulare "să dispună de totală autonomie organizaţională şi funcţională".
"Taxele pentru studenţii străini sunt exagerate"
"Actualmente, taxele pe care le percepem noi studenţilor străini sunt foarte mari, stabilite cu ani de zile în urmă. Dacă, să zicem, noi cheltuim în jur de 600 de euro cu un student, tinerilor care vin în România să studieze le sunt cerute sume de ordinul a 3.000-4.000 de euro. E greu, în aceste condiţii, să atragem studenţi străini la universităţile noastre", a spus rectorul Dan Stematiu, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. Rectorul braşovean Ion Vişa a atins şi el această chestiune, în condiţiile în care "din 2007, sunt sigur că vor fi universităţi europene care se vor orienta spre România pentru a deschide filiale aici. Trebuie să aducem legislaţia la zi". "Ordonanţa cât priveşte tarifele percepute studenţilor străini suportă modificări", a admis secretarul de stat Miron, cu amendamentul că "trebuie să precizăm măcar un minimum al taxei. Aceasta pentru că eu n-aş vrea ca produsele noastre educaţionale să fie considerate în altă parte
solduri
".
700.000 de cercetători până în 2010, obiectiv greu de atins
"Trebuie amendată hotărârea de guvern privind doctoratul, a subliniat preşedinta CNR, Ecaterina Andronescu. Vă rog să veniţi cu propuneri de modificare, căci hotărârea a produs deja o sumedenie de efecte negative. Numai faptul că a eliminat posibilitatea finanţării doctoranzilor fără frecvenţă a făcut ca, la Politehnică, numărul acestora să scadă la jumătate. Europa trebuie să dea, până în 2010, 700.000 de cercetători, iar în condiţiile acestea, şansele noastre de a contribui la acest număr scad apreciabil..."
Consiliul Naţional al Rectorilor, ignorat
"Rezoluţiile Consiliului Naţional al Rectorilor sunt superbe, dar nu le ia nimeni în seamă", a spus Marioara Lizica Mihuţ, rectorul Universităţii "Aurel Vlaicu" din Arad. Cu chef de glumă, rectorul Florian Popa, de la UMF "Carol Davila" din Bucureşti, i-a răspuns: "Ba le ia! Le ia mama mare!". Mihuţ a continuat: "CNR-ul trebuie să fie mai mult decât un organ consultativ, el trebuie luat în seamă de Ministerul Educaţiei. Căci, până la urmă, miniştrii tot se schimbă, dar CNR-ul rămâne!".