Bani risipiţi pe refugiaţi-fantomă
0
Procurorii anticorupţie fac verificări la Casa Judeţeană de Pensii. Ancheta vizează falsificarea unor dosare de pensii de refugiat. Trei angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Cluj, printre care şi un jurist, au fost audiaţi joi la sediul local al DNA.
Procurorii clujeni verifică modul în care s-au înmulţit dosarele persoanelor persecutate etnic, care au fost obligate să se refugieze în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit unor surse apropiate anchetei, sute de persoane care n-au niciun drept să primească ajutor de refugiat încasează, lunar, aceşti bani - câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu. În acest context, joi seara au fost audiaţi trei angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Cluj: Maria Derji şi Iuliana Haleş, desemnate să preia cererile pentru aprobarea unor astfel de dosare, şi jurista Corina Husău.
„Legea este permisivă"
Vasile Doleanu, directorul adjunct al Casei Judeţene de Pensii Cluj, susţine că nu poate fi vorba de o falsificare a documentelor de la dosare, dar că legea este mult prea permisivă. „Pot să vă spun că angajaţii Casei de Pensii Cluj nu au falsificat niciun dosar, dar este adevărat că, începând cu anul 2008, s-a ajuns la o creştere a numărului de dosare de persecutaţi etnic. Procurorii DNA Cluj au verificat nişte documente şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă", a declarat acesta.
Maria Rogojan, refugiată
„Noi preluăm documentele de refugiat, conform cu legislaţia în vigoare, pentru cei care susţin că au fost refugiaţi. În prezent este nevoie de doi martori care să susţină relatările persoanei care solicită acordarea acestor drepturi băneşti. Dacă relatările persoanelor coincid cu declaraţiile martorilor, cererea este aprobată", a explicat Vasile Doleanu. În momentul de faţă există 28.000 de dosare de refugiaţi pe criterii etnice în judeţ. În ultimii trei ani, numărul dosarelor a crescut anual cu câte 25%.
Martori „la comandă"
Surse din cadrul anchetatorilor au declarat că în dosarul penal sunt cercetate mai multe persoane din comune clujene precum Săvădisla, Mănăstireni sau Cojocna, care au racolat martori, începând cu 2008, pentru facilitarea aprobării unor astfel de dosare. Ulterior, o parte din banii încasaţi lunar le reveneau acestor intermediari. Legea 189 din 2000 acordă unele drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere din 6 septembrie 1940 şi până în 6 martie 1945, din motive etnice. Astfel, persoanele persecutate etnic primesc lunar câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu.
Vasile Presecan, refugiat
Refugiaţi şi nu prea
Falsificarea mărturiilor este destul de uşor de realizat în judeţul Cluj, care a fost „rupt" în 1940 în două, partea de nord trecând la Ungaria, iar cea de sud rămânând la România. Astfel, mutarea doar cu câţiva kilometri mai la sud, în România, este echivalentă cu plecarea în refugiu. Acesta este şi cazul Mariei Rogojan, din Cojocna, unul dintre refugiaţii veritabili din localitate. Ea primeşte 160 de lei lunar pentru perioada de un an şi jumătate petrecută în refugiu, la şapte kilometri de satul natal.
Oficiali din cadrul Primăriei Cojocna ne-au dezvăluit că, din cei 300 de localnici care primesc, în prezent, pensie de refugiat, un număr semnificativ beneficiază ilegal de aceşti bani. „Eu primesc pe drept, am fost refugiat, dar sunt o grămadă de săteni care n-au fost refugiaţi. N-aveau cum să fie refugiaţi, pentru că erau pe teritoriul României, aici, în satul Iuriu de Câmpie", a spus Vasile Presecan (80 de ani). „Păi, şi ce dacă era teritoriu românesc aici? Era război, erau unguri, iau şi eu 400 de lei, ia şi nevasta", a explicat senin Dumitru Laza, din Iuriu de Câmpie, unul dintre cei despre care oficialii Primăriei Cojocna, de care aparţine şi satul Iuriu de Câmpie, cred că primesc ilegal pensii de refugiat.
28.000 de dosare de refugiaţi pe criterii etnice există în judeţul Cluj. Aceştia primesc lunar peste 12 milioane de lei.
Se încarcă comentariile...
