Internetul revitalizează patriotismul românilor
0Specialiştii în comunicare susţin că reţelele sociale reprezintă cea mai facilă modalitate de interacţiune. Pe „I love Cluj“ peste 11.000 de oameni împărtăşesc pe o pagină virtuală păreri, amintiri, întâmplări şi poze din şi despre capitala Ardealului.
Facebook este reţeaua socială cu cea mai mare creştere a numărului de utilizatori în România. În prezent, un număr de 805.000 de români au cont pe acest site. La nivel mondial, dacă Facebook ar fi o ţară, ar fi a patra din lume din perspectiva populaţiei pentru că cifra utilizatorilor a depăşit 350 de milioane.
Mai citeşte şi:
Pe pagina virtuală creată de doi studenţi, utilizatorii împărtăşesc amintiri, întâmplări şi poze din şi despre Cluj-Napoca, comentează articole, dezbat teme de interes şi chiar încearcă să contureze o identitate oraşului. Temele predominante sunt în strânsă legătură cu cultura şi istoria capitalei Ardealului. Comunitatea virtuală a clujenilor de pe Facebook este cu doar puţin peste 2.000 de „cetăţeni" mai mică decât una dintre cele create de americanii din New York, respectiv „I love NY".
Ciprian Borsan şi Andrei Mutu, părinţii „I love Cluj“
„Cea mai facilă cale de comunicare"
Lorand R. Minyo, Liaisoning Strategist şi cofondator (INC)3, agenţie care se ocupă cu managementul online al brandurilor, reputaţiei indivizilor şi interacţiunii între companii şi comunităţile formate în jurul acestora, susţine că o comunitate este suma membrilor săi. Astfel, cu cât membrii acesteia se identifică mai puternic cu subiectul în jurul căreia s-a format, cu atât ea va creşte mai repede şi membrii săi vor fi mai loiali. Acest lucru este cu atât mai valabil în cazul comunităţilor locale şi cu precădere dacă această comunitate s-a format într-un scop pozitiv, susţine specialistul.
„Faptul că această comunitate a crescut la peste 10.000 de membri în mai puţin de o lună de la lansare este o dovadă clară a faptului că reţelele sociale au devenit cea mai facilă şi folosită modalitate de interacţiune, eliminând cu un singur click majoritatea barierelor comunicaţionale", a explicat Lorand Minyo. Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Laszlo Attila, consideră că iniţiativa celor doi studenţi este un real succes şi reprezintă o oportunitate eficientă de comunicare.
Piaţa Muzeului şi Biserica Franciscană, văzute de Şandor Bodor
Ciprian Borsan (24 de ani), iniţiatorul grupului virtual, este din Galaţi şi a ajuns să locuiască în capitala Ardealului după ce a intrat la secţia de marketing a Facultăţii de Ştiinţe Economice. El spune că scopul paginii realizate este crearea unei imagini pozitive a oraşului în mediul online.
„Împreună cu toţi membrii vom continua să promovăm şi să declanşăm tot mai multe lucruri pozitive din Cluj-Napoca, să întărim identitatea acestui oraş şi să ne demonstrăm ataşamentul moral faţă de el, oraşul care ne-a rămas în suflete", a spus Ciprian. El are grijă de comunitatea de internauţi împreună cu un prieten de-al său, Andrei Mutu, pasionat de branding. Cum a ajuns grupul la această cifră nici cei doi nu-şi pot explica.
„Am creat pagina şi am trimis-o mai departe la prieteni. Cel mai probabil au văzut unii la alţii, pe profilul de pe internet al fiecăruia şi astfel au intrat tot mai mulţi", a explicat tânărul, adăugând că în doar două zile de la lansare s-au strâns peste o mie de fani. Acum, zeci de persoane „aderă" zilnic la pagina „I love Cluj".
Bucurie în Parcul Carol, din Bucureşti
„Promovăm cultura şi lucrurile pozitive"
În cadrul comunităţii online, orice utilizator şi „fan" al paginii poate posta poze, filmuleţe şi comentarii, care vor fi revăzute, la rândul lor, de ceilalţi membri ai grupului. Nu sunt puţini acei clujeni care au părăsit ţara şi oftează la vederea imaginilor sau cei care locuiesc încă în oraş şi rămân impresionaţi de istoria sa.
„Vrem să ne axăm pe zona culturală şi să facilităm cunoaşterea oraşului. Sper ca prin acest proiect tot mai mulţi români şi străini să ajungă să-i cunoască valorile. Mulţi spun că cultura nu vinde şi nu e de interes. Nu e adevărat, intraţi şi vedeţi ce îi acaparează pe oameni", îndeamnă Ciprian.
Cei doi administratori au şi o statistică a utilizatorilor, care reflectă interesul românilor din diaspora: peste 800 din cei înscrişi pe grup sunt din SUA, alte câteva sute din Italia, Spania şi Germania, iar circa două mii din Bucureşti, restul fiind din Cluj-Napoca. Internauţii sunt cât se poate de încântaţi de iniţiativa celor tinerilor. „Pagina este un real succes! Şi multe alte generaţii de aici înainte îşi vor lega amintirile de acest oraş, fiind un mare centru cultural şi universitar", a spus Olimpia Brumar.
1.221 de membri are cel mai numeros grup „Bucureşti". Discuţiile între membri se împart între evenimente în cluburi, anunţuri pentru închirierea unor locuinţe sau căutarea unor slujbe. Problemele comunităţii sunt mai puţin importante.
2.000 este numărul membilor din grupul „Iaşi". Aceştia sunt mult mai activi, iar multe dintre imaginile postate aparţin unor nostalgici care acum trăiesc în străinătate.
De asemenea, evenimente din diverse domenii ajung obiectul dezbaterii pe site.
4.690 de membri sunt în grupul „Timişoara". „La Timişoara nu se discută, se iubeşte", spune George, unul dintre membrii comunităţii virtuale. Cei de aici îşi dau întâlnire în oraş, indiferent dacă sunt turişti, localnici sau prieteni virtuali.
15.120 de persoane s-au înscris în grupul „I love NY". Majoritatea sunt turişti care păstrează amintiri plăcute despre oraşul american, indiferent de ţara de origine.
Centrul Timişoarei, fotografiat de Corina Vasile, o româncă care trăieşte acum în Italia
eRepublik sau recucerirea lumii
Un joc online de strategie, eRepublik reconfigurează harta lumii, în care eRomânia este una dintre marile puteri. Una dintre cele mai mari bătălii, care a adunat sute de noi membri în joc, a fost cea pentru eTransilvania, cu eUngaria.
Părerea expertului
Hanibal Dumitraşcu Sociolog
Proiectele virtuale ar trebui puse în practică
În primul rând, internetul este un spaţiu unde regulile tind să se plieze după dorinţele oamenilor. Este un spaţiu unde liberul arbitru se reralizează mai uşoar decât în viaţa reală. În viaţa reală există o mulţime de piedci care îl împiedică pe individ să facă tot ceea ce-şi doreşte. În viaţa reală există motive să se simtă chiar respins. Astfel, în realitatea virtuală se regăseşte pe sine, cu nevoile, cu trebuinţele pe care le are.
Din punct de vedere comportamental, omul are tendinţa către coagulare, de a se întâlni într-un mod armonios cu ceilalţi. Este un instinct primordial, care stă de altfel la baza societăţii. Faptul că acest lucru se realizează mai ales în mediul virtual ne arată piedicile din lumea reală. În lumea virtuală regăsim mai degrabă comunicarea, cooperare. În mod fundamental avem nevoie de celălalt să-i împărtăşim experienţele, speranţele, sentimentele noastre. Aşa apar comunităţile virtuale.
Să nu uităm că nu sunt doar comunităţile, ca acelea de pe Facebook, care se crează pe internet. Se construiesc, de asemenea, oraşe, case, se reface până la cel mai mic detaliu viaţa fiecăruia dintre noi, după dorinţele fiecăruia.
Există totuşi un risc. Toată această investiţie pe care o facem virtual să nu se materializeze niciodată, iar de aici să apară nemulţumiri, derapaje. De aceea, eu aş recomanda celor care au asemenea iniţiative să facă şi exerciţiul de a ieşi din spaţiul virtual şi de a realiza aceste proiecte şi în realitate. Ieşirea din ficţiune este extrem de importantă.
Se încarcă comentariile...
