Plăcinta cu varză piperată devine marcă înregistrată

Maria Păcurar umple în fiecare săptămână câte un cuptor cu palaneţe

Localnicii din comuna Ceanu Mare şi-au înregistrat la OSIM turta a cărei reţetă este păstrată din generaţie în generaţie. Palaneţele serveau, pe vremuri, drept merinde pentru bărbaţii care plecau în zori de zi la muncile câmpului. Acum, ele se fac cu umplutură de caş sau de varză.

Gospodinele din comuna Ceanu Mare, judeţul Cluj, au păstrat cu sfinţenie până în zilele noastre reţeta plăcintelor care cântăresc un kilogram, se coc doar pe vatră şi sunt umplute cu un amestec de caş, brânză de oaie şi ouă.

În timpul posturilor de peste an, umplutura palaneţelor constă în varză călită în ulei, cu sare şi piper, sau în mere ori prune uscate, ţinute în apă o noapte întreagă.

„Am fost şapte copii acasă, erau vremuri grele pe atunci. Mama ne-o învăţat, pe mine şi pe surorile mele, să frământăm aluatul, să pregătim umplutura pentru palaneţ, să pregătim cuptorul de afară. Tata asta-şi ducea de merinde la lucru, pe câmp", îşi aminteşte Maria Păcurar (62 de ani), o gospodină din satul Boian, comuna Ceanu Mare, care pregăteşte, măcar o dată pe săptămână, delicioasele plăcinte.

Necesitate ridicată la rang de delicatesă

„Palaneţele au apărut din necesitate, reţeta lor este veche de sute de ani. Dacă, la început, palaneţele se coceau pe plită, fără umplutură, pentru a le mai astâmpăra foamea pruncilor până era gata pâinea din cuptor, în ultimul secol acestea au suferit unele schimbări", explică dascălul pensionar Remus Hădărean, cel care a scris mai multe cărţi despre istoria comunei în care s-a născut şi a crescut.

Potrivit acestuia, umplutura palaneţelor a apărut în perioada interbelică. „Comuna noastră avea cele mai multe animale din judeţ. Oamenii nu prea aveau ce face, pe atunci, cu produsele lactate. Caşul şi brânza de oaie au ajuns, astfel, să le folosească pentru umplutura palaneţelor", adaugă Hădărean.

Acum, în Ceanu Mare a devenit literă de lege ca, la cele mai importante sărbători de peste an, pe mese să existe şi palaneţe. Pe lângă cele cu brânză, femeile prepară şi unele cu varză şi piper. Dar de departe cele mai gustoase sunt cele coapte pe vatră, în gospodăriile din comuna Ceanu Mare.

Gospodine cu PFA

Ideea de a înregistra palaneţele la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) îi aparţine primarului de Ceanu Mare, Virgil Păcurar. Potrivit primarului, „Palaneţul de Ceanu Mare" a fost înregistrat la OSIM având ca beneficiar întreaga comună. Actele au costat primăria 1.600 de lei, dar nimănui nu-i pare rău de aceşti bani. „Cenanii sunt mândri de palaneţele lor. Nu există Paşti, Crăciun sau An Nou fără acestea", mai spune primarul.

Acesta are planuri măreţe cu palaneţele patentate. „De Paşti, vom deschide un magazin cu produse tradiţionale. Gospodinele se pot autoriza între timp ca PFA, pentru a vinde palaneţe şi pâine coaptă pe vatră.", explică Virgil Păcurar.

Reţeta palaneţului

Pentru ca un cuptor să fie umplut cu palaneţe, gospodinele din Ceanu folosesc, pentru aluat: 4 kilograme de făină, lapte, drojdie, sare şi ulei. Pentru umplutură, dau prin maşina de tocat 4 kilograme de caş şi brânză de oaie, în care amestecă 20 de ouă, un pic de sare şi o mână de aluat, pentru consistenţă.

Aluatul este lăsat la dospit aproximativ o oră, timp în care cuptorul se încinge „aspru" de la jar. Aluatul crescut se împarte în nouă bucăţi şi se modelează cu mâna. Se împachetează umplutura şi se unge cu ou. Se ţine la cuptor o jumătate de oră, apoi se unge cu slănină pentru ca plăcintele să rămână fragede.