Clopoţelul sună trist înainte de aderare

evaluare subiectivă, salarii de mizerie pentru dascăli, curriculă paralelă cu nevoile din viaţa de zi cu zi a tânărului. Ziarul Adevărul prezintă, în cele ce urmează, auspiciile sub care

evaluare subiectivă, salarii de mizerie pentru dascăli, curriculă paralelă cu nevoile din viaţa de zi cu zi a tânărului. Ziarul Adevărul prezintă, în cele ce urmează, auspiciile sub care stă să înceapă noul an şcolar.

Mai puţini elevi
Dacă în anul 2005-2006 erau cuprinşi în ciclul preşcolar 632.871 de copii, începând de la 15 septembrie se vor îndrepta spre grădiniţe cu aproape 5.000 de copii mai puţin, adică 628.399. Dintre aceştia, 487.543 de copii sunt înscrişi la grădiniţe cu program normal, 137.547 de copii vor fi "încadraţi" în grădiniţe cu program prelungit, iar 3.309 prichindei corespund grădiniţelor cu program prelungit. şi numărul elevilor care vor studia în ciclul primar a cunoscut o scădere de aproape 3.500 de şcolari: anul trecut, studiau, în clasele I-IV, 933.001 elevi, iar anul acesta vor merge la şcoală 929.653 de copii. Deşi, per total, numărul elevilor din ciclul primar a scăzut, anul acesta sunt mai mulţi boboci de clasa I: 227.452, faţă de 224.618, câţi au fost anul trecut. Scăderea cu adevărat semnificativă, şi responsabilă în mod direct de scăderea numărului total, se înregistrează însă la clasa a III-a: în anul şcolar 2005-2006 aveam 264.877 elevi de clasa a III-a, iar anul acesta vom avea cu 50.000 mai puţin. Trendul descendent se înregistrează şi la gimnaziu: anul acesta vom avea în jur de 940.000 de gimnazişti, spre deosebire de cei 954.573 pe care i-am avut anul trecut. Potrivit datelor MEdC, vom avea, anul acesta, în clasa a IX-a, 148.556 de elevi.

A crescut numărul suplinitorilor
Anul acesta vor preda elevilor din învăţământul preuniversitar 261.842 de cadre didactice, cu 344 mai puţine decât anul trecut, când au intrat în clase 262.186 de dascăli. Faţă de anul trecut însă, a scăzut numărul profesorilor titulari (181.567 de profesori titulari, faţă de 195.277, câţi au activat în anul şcolar 2005-2006) şi a crescut cu aproape 13.500 numărul suplinitorilor (80.275, faţă de 66.909).

Câştigurile profesorilor, doar cu 1,7% peste inflaţie
Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică arată că preţurile au crescut în primul semestru cu doar 2,8 procente. Există însă domenii de activitate, precum învăţământul, în care majorările de salarii din această perioadă abia dacă au acoperit inflaţia. Câştigul salarial mediu brut al românilor era în luna iulie, conform datelor INS, de 1.122 de lei, în creştere cu doar 1 leu nou faţă de sfârşitul anului trecut. Profesorii câştigă cam la fel ca anul trecut, adică în jur de 1.100 de lei vechi. Majorările salariale din învăţământ sunt cu doar 1,7 procente peste rata inflaţiei.

Copiii sunt suprasolicitaţi
"Avem programe şi manuale noi pentru clasa a XI-a. şi la clasa a V-a avem anumite modificări, în sensul eliminării aspectelor redundante. Concret, există fie reduceri în materie de conţinuturi, prin eliminare sau restructurare, fie eliminări ale unora dintre obiectivele de referinţă sau chiar cadru, cum este în cazul programei de educaţie muzicală. Volumul de muncă, de efort pe cap de elev este destul de mare", ne-a declarat Antoaneta Firuţa Tacea, secretar ştiinţific la Consiliul Naţional pentru Curriculum. Cât priveşte Curriculumul la decizia şcolii (CDş), acesta este în progresie. "Avem un număr de ore de CDş mai mare la clasele a XI-a şi a XII-a faţă de clasele a IX-a şi a X-a", spune secretarul ştiinţific.

Mii de elevi, afectaţi de schimbarea învăţătoarei
Mii de copii din Capitală schimbă de la un an la altul învăţătorul. Potrivit Inspectoratului şcolar al Capitalei, în anul şcolar 2005-2006, aproape 150 de învăţătoare fie au plecat definitiv din învăţământ, fie s-au detaşat sau au intrat în concediu de maternitate. Foarte mulţi dascăli şi-au completat studiile universitare şi au plecat să lucreze în alte domenii, mai bănoase. Psihologii trag un semnal de alarmă: schimbarea învăţătorului influenţează negativ comportamentul şi personalitatea micului şcolar.
"Mă îngrijorează faptul că, începând din anul şcolar 2005-2006, învăţătorii au început să plece din învăţământ. Eram bucuroasă că 40% din ei aveau studii superioare şi rămâneau la catedră, bucuria mea însă a fost de scurtă durată. Atât suplinitorii, cât şi titularii pleacă din cauza banilor pe salarii de două, trei ori mai mari. Din păcate, ne pleacă oamenii foarte bine pregătiţi", ne-a declarat Irina Negoiţă, inspector pe învăţământ primar în sectorul 4 al Capitalei. Aceasta spune că "am avut o învăţătoare care a plecat la începutul semestrului II, altă învăţătoare de la 1 iunie, nu a mai putut aştepta două săptămâni până se termina şcoala. Alţii s-au detaşat în interesul învăţământului, au dat concursuri şi au plecat. Sunt şi învăţători care se transferă pentru apropiere de domiciliu. În locul lor am mai luat învăţători pensionari, care merg la cercuri, la programe de formare, se descură foarte bine. Părinţii sunt însă reticenţi faţă de aceştia. Unii ameninţă că îşi mută copilul la altă clasă". Daniela Radu, inspector pe învăţământ primar în sectorul 3 al Capitalei, spune că "avem cazuri de învăţători care s-au transferat în şcolile din alte sectoare. Alţii, care termină învăţământul superior, merg pe catedre de profesori. Este de preferat ca un învăţător să înceapă din clasa I şi să termine şi clasa a IV-a cu aceiaşi copii".

"Dezvoltarea psihică a şcolarilor mici e influenţată negativ"
"Educaţia reprezintă unul dintre serviciile cele mai importante pe care o comunitate le poate oferi copiilor ei. Cu cât vârsta acestora este mai mică, cu atât importanţa relaţiei umane, afective dintre copil şi cadrul didactic este mai mare. Adaptarea la mediul şcolar este o excursie cu peripeţii, pe care copilul trebuie să o înceapă de mic şi care lasă amprente psihice importante în viaţa acestuia. Învăţătorul/învăţătoarea sunt, de aceea, adulţi semnificativi care modelează gândurile şi emoţiile şcolarului mic şi faţă de care copilul ajunge adesea să aibă o profundă afecţiune. De aceea, fenomenul fluctuaţiei de personal pe care îl trăim în învăţământ, faptul că există situaţii în care copii din clasele I-IV ajung să aibă câte un învăţător în fiecare an sau chiar mai mulţi învăţători în acelaşi an şcolar influenţează negativ dezvoltarea psihică a şcolarilor mici, obligându-i să suporte un proces dublu, triplu sau multiplu de adaptare şcolară", ne-a declarat Daniela Drăghici, directorul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională al Municipiului Bucureşti. Psihologul şcolar spune că "această fluctuaţie, ale cărei cauze sunt complexe, afectează însă şi cadrele didactice în aceeaşi măsură, acestea trebuind să înceapă un program educativ particularizat pentru o clasă de elevi, pe care nu ştiu în ce măsură îl pot continua în anul şcolar următor. Această realitate îi obligă să-şi proiecteze intervenţiile educative pe perioade scurte de timp, fără să poată evalua eficienţa acestor intervenţii, fapt care nu le permite nici să devină profesionişti mai buni, nici să ofere copiilor cele mai bune servicii educaţionale şi nici să consolideze dezvoltarea psihică a acestora, pentru a preveni abandonul şcolar timpuriu. Astfel, putem spune că fluctuaţia de personal în învăţământ este o realitate economică şi socială a cărei notă de plată o achită elevii".