Adevarul.ro

Majoritatea foştilor bursieri din Republica Moldova, aproape două treimi, rămân în România, alţi 21% pleacă în alte ţări şi doar 17% din tineri revin acasă.

Începând cu anul 1990 şi până în prezent, numărul tinerilor moldoveni admişi la studii în România a crescut constant. Din 2009, numărul burselor oferite de statul român s-a dublat, ajungând la aproape 2.500.

Autorii studiului „Bune intenţii şi coşmar birocratic. Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor moldoveni" atrag atenţia că doar 56% din tinerii care acceptă bursa ajung să primească diplome de studii. Medicina, Ştiinţele Agricole, Teologia şi Ştiinţele Exacte sunt facultăţile cu cel mai mic număr de persoane care ajung la final - între 20% şi 25%.

Nu există statistică oficială

Nici Ministerul Educaţiei din România şi nici cel din Republica Moldova nu au o statistică care să arate parcursul bursierilor statului român. „Membrii Asociaţiilor studenţilor moldoveni care studiază în România au depus mai multe demersuri la Ministerul Educaţiei de la Bucureşti pentru a-i convinge să introducă un sistem prin care să monitorizeze ce se întâmplă cu aceşti absolvenţi, dar nu au avut niciun ecou", menţionează autorii studiului.

Loretta Handrabura, ministru adjunct al Educaţiei de la Chişinău, susţine că partea moldovenească nu are o statistică, deoarece Bucureştiul este cel care gestionează acest aspect. „Procesul de admitere se consumă în cadrul Ministerului Educaţiei de la Bucureşti. Mulţi se duc în afara acordurilor şi protocoalelor încheiate între cele două state, adică pe cont propriu", a expplicat Handrabura. De cealaltă parte, Daniel Funeriu, ministrul român al Educaţiei, a declarat pentru „Adevărul" Moldova că va comenta rezultatele studiului când va verifica toate datele.

Abandonul, pe seama notelor umflate la BAC

În ceea ce priveşte procentul celor care termină o facultate, Ecaterina Andronescu, ex-ministru al Educaţiei, în prezent rector al Politehnicii din Bucureşti, susţine că şi în România procentul de absolvire este relativ mic, variind între 40% şi 75%, în funcţie de specializări.

Ecaterina Andronescu are totuşi o justificare pentru studenţii moldoveni: „Există nişte diferenţe între învăţământul liceal din Republica Moldova şi cel din România. În acelaşi timp, niciodată nu s-a făcut un studiu cu ce medii vin cei mai mulţi absolvenţi de licee din Moldova. Dacă unii au acasă note slabe, aici nu ne putem aştepta să obţină rezultate mari".

Iar Leonid Bujor, fostul ministru al Educaţiei de la Chişinău, actualmente consilierul premierului moldovean Vlad Filat, consideră că numărul atât de mare al nereuşitelor poate fi explicat prin faptul că în ultimii ani partea română a admis tineri cu medii de la Bacalaureat uşor umflate. „Nu e exclus că s-au dus nu tocmai cei mai buni absolvenţi", adaugă acesta.

Experienţă zero, pretenţii mari

Foştii bursieri explică în cadrul cercetării că nu se mai întorc acasă pentru că nu-şi găsesc un loc de muncă pe măsura pregătirii lor.  „Am absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi. Când am revenit acasă, singurul loc de muncă ce mi se oferea era profesor de liceu, cu un salariu ce abia depăşea 1.000 de lei (n.r. - circa 300 euro). Aveam toate şansele să mor de foame. Am plecat în Spania. Îngrijesc de o bătrână pentru 900 de euro pe lună. Pentru ce am mai pierdut timpul cu studiile?", se întreabă Eleonora Tuchilatu din Străşeni. Numele Nadejdei Plăcintă din Cimişlia l-am găsit în lista studenţilor etnici români cu merite deosebite, în anul 2011. Ea a absolvit la Iaşi Facultatea de Limbi Străine şi Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Bucureşti.

Tânăra a depus dosare la câteva instituţii din Chişinău şi speră să fie angajată. „Mi-ar plăcea să activez în Moldova. Deşi la început eram cam speriată de posibilităţile de angajare de aici, acum mi-am dat seama că sunt şi aici oferte tentante. Să vedem ce rezultate vor fi", spune optimistă Nadejda.

Loretta Handrabura, ministrul adjunct al Educaţiei de la Chişinău, susţine că foştii bursieri ai statului român au şanse mari să-şi găsească un loc de muncă onorabil acasă. „Jumătate din cabinetul de miniştri de astăzi sunt absolvenţi ai instituţiilor din România. Şi în mediul academic cunosc foarte multă lume formată la universităţile de peste Prut", spune Loretta Handrabura care, la fel, a făcut studii în România.

Suplimentarea burselor, doar pe hârtie

Din cele 2.580 de burse scoase la concurs de statul român pentru anul şcolar 2011-2012, circa 36% au rămas neocupate. „Astfel, suplimentarea burselor s-a făcut doar declarativ, la nivel practic nu s-a înregistrat nicio creştere", susţine Claudia Silaghi, autoarea studiului. Specialiştii Centrului Român de Politici Europene dau vina pe lipsa de comunicare dintre autorităţile române şi beneficiari, informaţiile contradictorii care ajung la tinerii basarabeni, pe birocraţia şi cozile de la consulate.

„Am fost prima oară la Ministerul Educaţiei în Chişinău. Mulţi nu înţelegeau unde se depune dosarul, ce acte sunt necesare. Era neorganizat, un fel de haos. Am stat la ambasadă două zile, ca să înţeleg la final că am stat degeaba. Şi a trebuit să revin", povesteşte unul dintre participanţii la sondaj.

O mare parte dintre posibilii candidaţi nu au putut să depună dosarele, fie pentru că nu au avut toate actele pregătite, fie pentru că nu au putut să treacă de experienţa cozilor. Una dintre cauze este publicarea cu mare întârziere a metodologiei de admitere, mai constată autorii studiului: „Marea problemă pe care au identificat-o majoritatea intervievaţilor a fost că în fiecare an metodologia de admitere este publicată doar cu câteva zile înainte de începerea admiterii şi suportă mari schimbări".

În cadrul studiului au fost făcute 23 de interviuri în profunzime cu studenţi, absolvenţi şi lideri ai asociaţiilor studenţilor moldoveni din România. De asemenea, au fost chestionate online alte 194 de persoane. Jumătate dintre universităţile de stat din România au furnizat informaţii pentru realizarea cercetării.

"Şi în Moldova sunt oferte tentante. Nu ştiu dacă voi rămâne pe veci aici, dar acum vreau să fac ceva pentru ţara mea."

Nadejda Plăcintă

absolventă

"Cu studiile făcute în România, tinerii moldoveni au mai multe şanse să se ducă pe piaţa muncii a Uniunii Europene."

Ecaterina Andronescu

ex-ministru al Educaţiei