CARNETUL DE NOTE

Amenintarea cu greva generala, dinamita din interior Greva generala in invatamantul romanesc cu trei zile inaintea alegerilor generale parlamentare si prezidentiale?! Sa fie adevarat? Sa fie legal?

Amenintarea cu greva generala, dinamita din interior
Greva generala in invatamantul romanesc cu trei zile inaintea alegerilor generale parlamentare si prezidentiale?! Sa fie adevarat? Sa fie legal? Sa fie fezabil sau avem de-a face doar cu o amenintare facuta de dragul amenintarii? Pana la urma, de ce mai vorbesc dascalii despre greva cand tocmai li s-au majorat salariile? Punctele 4, 5, 6 ale Protocolului incheiat intre Guvernul Romaniei si reprezentantii sindicatelor din invatamant, semnat in noaptea de 14 septembrie, prevad ca, pana la sfarsitul lunii noiembrie, se va finaliza proiectul Legii speciale privind salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar. Proiectul Legii ar trebui sa stabileasca etapele cresterii salariilor pana in 2006, cand sindicatele doresc obtinerea dublarii actualelor salarii. Cele doua, trei intalniri de pana acum ale comisiei mixte guvern-sindicate nu s-au soldat cu nici un rezultat. Reprezentantii guvernului numai de elaborat si studiat proiecte de lege n-au avut vreme, acum, in campania electorala. Tot ceea ce-au putut spune liderilor celor 4 federatii din Educatie au fost aceleasi "fraze" folosite din primavara aceasta, cand s-a declansat initial conflictul, aceleasi "argumente" legate de restrictiile salariale impuse de integrarea in UE ori de acordurile cu FMI si alte asemenea organisme ce nu vad cu ochi buni cresterile salariale ale bugetarilor. Sindicalistii s-au suparat, dar, din pacate, in acest moment nu prea au altceva de facut decat sa inghita doctoria amara a tergiversarii servita de guvern. Intr-un fel, s-a intors roata. Daca asta-toamna, in chiar preziua deschiderii anului scolar, amenintarea cu greva generala reprezenta un atu, un punct serios de presiune, acum, cu trei zile inaintea evenimentului anului - alegerile -, sindicatele din Educatie risca sa se puna intr-o situatie cel putin stanjenitoare. Chiar daca, teoretic, astazi, la sfarsitul zilei, am putea fi anuntati oficial ca vom avea greva din 25 noiembrie, este putin probabil ca, in cazul in care s-ar produce, greva ar avea vreun efect. Cand toata lumea politica, guvernanti si opozitie, este interesata exclusiv de scrutinul din 28 noiembrie, cand prin ministere si pe la partide nu mai dai de nici un lider, fiindca sunt toti plecati pe teren pentru ultima runda a campaniei, cu cine doresc de fapt sa mai negocieze sindicalistii? Poate doar cu secretarele! Din pacate, federatiile fie s-au pripit, fie isi pun singure sub picioare dinamita discreditarii, pentru ca a crede ca poti forta mana cuiva cu declansarea grevei in invatamant in pragul alegerilor este o iluzie nascuta din necunoasterea clasei politice romanesti. Cui o sa-i pese ca nu se fac ore? Cine o sa planga ca elevii stau acasa? N-o sa-i pese nimanui, si asta s-a vazut clar cand s-a votat bugetul Educatiei pentru 2005. Sigur, nu spunem ca revendicarile sindicatelor nu sunt pertinente, iar supararea lor nu ar fi pe deplin indreptatita. Cu siguranta, acum, in prag de nou an, federatiile din invatamant s-au convins ca s-a ratat aproape orice sansa ca in 2005 sa se mai obtina ceva. Chiar daca viitorul guvern ar fi tot cel de astazi, exista clar semne ca nu va fi dispus sa puna in aplicare punctele 4, 5, 6 din Protocol, pentru ca, actualul guvern, prin Legea bugetului, a demonstrat limpede ca nu mai vede nici o posibilitate de majorare a salariilor. Cei 4,1% din PIB abia acopera actualele majorari. Daca guvernul viitor va avea o cu totul alta culoare politica, ii va fi cu atat mai usor sa se derobeze de orice responsabilitate privind respectarea promisiunilor din Protocol. Abia acum se vede clar ca pe termen lung semnarea Protocolului din 14 septembrie are de fapt consecinte negative pentru ca, desi s-a obtinut o victorie, batalia pentru scoala e din nou pierduta: atitudinea politicienilor nu s-a schimbat nici un pic in acesti 15 ani; daca tipa profesorii, se mai arunca o bucata de paine, daca nu, asta e, scoala sa mai astepte, ca nu-i prioritara. Pentru prima data in ultimii ani, miscarea sindicala din invatamant este in deriva, dovedeste slabiciune, poate fi usor manipulata. Si asta numai bine nu este.