Şeitan: Bugetul nu va putea susţine un sistem de pensii nereformat
0
La audierile publice de ieri privind reformarea sistemului de pensii, majoritatea participanţilor a cerut exceptarea categoriei lor profesionale de la vârsta standard de pensionare
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan, a venit la dezbaterile organizate de Academia de Advocacy pentru a reaminti riscul intrării în colaps a sistemului de pensii. A pornit de la deficitul de 1,5 miliarde de euro pe care fondul de pensii îl va înregistra anul acesta şi a precizat că lucrurile se vor înrăutăţi dacă nu se face rapid reforma. Astfel, spune el, conform scenariilor pesimiste elaborate de minister, deficitul fondului de pensii va atinge 6% din PIB în 2015 şi 12% din PIB, în 2030, în lipsa reformei.
„Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic!”
Cei mai mulţi dintre participanţii la dezbateri au fost sindicalişti veniţi să discute despre proiectul noii legi a pensiilor şi să ceară exceptarea în continuare a categoriei profesionale pe care o reprezintă de la vârsta standard de pensionare, stabilită la 65 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Altfel, toţi au fost de acord că reformarea sistemului este presantă. Simona Somacescu, de exemplu, a fost trimisă de colegii săi, balerinii de la Opera Română, să explice de ce aceştia trebuie asimilaţi sportivilor de performanţă şi de ce vârsta lor de pensionare ar trebui redusă, şi nicidecum crescută. Acum, balerinii din România se retrag la 50 de ani, dar Simona Somacescu spune că în toată Europa vârsta coborârii de pe poante este 40 de ani. Vârsta de pensionare propusă de balerinii Operei Române este de 42 de ani. „Cine mai urcă pe scenă al 50 de ani?”, a întrebat Somacescu, explicând cât de grav sunt afectate sistemele nervos, osos şi muscular ale balerinilor.
La finalul discuţiilor, secretarul de stat Mihai Şeitan i-a explicat Simonei Somacescu soluţia: recalificarea balerinilor, îndreptarea spre activităţi apropiate (coregrafie etc.).
Din partea sindicatului personalului tehnic de la Tarom, Aurel Curdov a cerut şi el exceptarea breslei pe care o reprezintă de la vârsta standard de pensionare, după regimul pe care-l au piloţii.
Felix Radmilo, de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă (beneficiari ai grupei speciale de muncă), a amintit evoluţia descendentă a raportului dintre salariaţi şi pensionari, a recunoscut că situaţia este gravă şi populaţia tot mai îmbătrânită, dar crede că soluţia nu este creşterea vârstei de pensionare, ci intrarea în legalitatea a muncii la negru sau gri. Speranţa medie de viaţă, a spus el, este prea mică în România pentru a creşte vârsta de retragere la 65 de ani.
Propunere: munca în gospodărie, calculată la pensie
Lia Ardelean, de la organizaţia de femei a Partidului Conservator, a solicitat ca pensionarea femeilor să se facă flexibil, în intervalul 60-65 de ani, funcţie de munca fiecăreia dintre ele. Mai mult, ea crede că munca prestată de o femeie în gospodărie considerată vechime în muncă şi luată în calcul la pensionare.
Lia Ardelean porneşte de la premisa că femeia din România nu se poate compara cu cea din Europa, româncele fiind obligate să se ocupe de creşterea copiilor şi de îngrijirea bătrânilor, după terminarea programului ei de salariat. Ca argument, Ardelean a pomenit mentalităţile societăţii de tip patriarhal şi statisticile care spun că în numai 5% din familiile româneşti partenerii îşi împart în mod egal treburile casnice.
Se încarcă comentariile...
