Peste cinci ani se văd plecaţi din şcoală

Profesorii tineri sunt tot mai rari în şcoli

Patru din zece profesori tineri plănuiesc să plece din învăţământ, fie pentru o altă meserie, fie pentru a-şi încerca norocul în străinătate. Cu o resursă umană din ce în ce mai îmbătrânită şi cu prea puţini tineri care să se îndrepte către catedră, şcoala românească riscă să intre în colaps.

Nimic altceva decât pasiunea nu-i ţine la catedră. Cu un salariu de 490 de lei anul trecut şi 600 în acest an, cu doi copii acasă şi un soţ care şi-a pierdut recent locul de muncă, Constanţa Pîntea se gândeşte serios în ce măsură va mai putea să rămână la catedră. Este educatoare la o grădiniţă din sectorul 3 al Capitalei, la grupa mică, de 30 de pitici. „Când copilul îmi cere seara de mâncare, ce să-i spun? Cum să mă duc eu a doua zi cu mintea limpede la grădiniţă şi să modelez caractere?", spune femeia. În plus, de multe ori educatoarele trebuie să suplinească absenţa personalului de îngrijire. „Toţi pleacă, rând pe rând. Eu în fiecare zi trebuie să ajut şi la aranjarea paturilor, şi la servirea mesei copiilor. Noi practic ne dublăm sau ne triplăm munca", explică femeia. Ca să poată supravieţui, încă apelează la părinţi, care împart pensia cu tânăra familie. Mulţumirile primite de la copii şi părinţi este una din puţinele sale satisfacţii. „Mi-am dorit să fiu educatoare, iubesc această meserie, am îmbrăţişat-o cu tot sufletul. Încerc să-i educ pe prichindeii de la grădiniţă ca pe propriii mei copii", mai spune Constanţa Pîntea.

„Domnul Trandafir", mai sărac ca un şofer de TIR

Daniel Costache este învăţător în Ploieşti şi trăieşte din 725 de lei pe lună. „Mi-e ruşine să-i spun unui şofer de TIR că eu iau şapte milioane şi el să-mi spună că ia nouă. Am studii superioare, dar nu sunt luate în calcul la salariu, pentru că nu sunt de specialitate. Îmi caut serios de lucru în altă parte", spune tânărul.

În urmă cu un an, când făcea şi naveta la o şcoală de la ţară, abia rămânea cu 500 de lei. „Primăria nu deconta mereu costul transportului, uneori da, alteori nu, era foarte greu. Trebuia să-mi stabilesc lună de lună priorităţile la cheltuieli", explică Daniel.

Speranţe doar pe termen lung

Constanţa Pîntea şi Daniel Costache sunt doar două exemple de tineri care sunt în prezent în căutarea supravieţuirii financiare. Să predai unui grup de 30 de gălăgioşi, care nu ţin neapărat să înveţe, pare a fi de fapt ultimul lucru pe care să şi-l dorească un absolvent de facultate. Cu un salariu cât al unei femei de serviciu, multe din cadrele didactice tinere susţin că nu le rămâne decât să ia calea străinătăţii sau să intre în şomaj. Această percepţie este întărită de ultimul studiu realizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), potrivit căruia 41% din tinerii dascăli se gândesc să iasă din sistem în următorii ani. Salariile demotivante sunt principala cauză: în ultimii trei ani, profesorii au pierdut aproape 30% din venitul mediu.

În Capitală, în ultimii ani, aproape 800 de tineri s-au încumetat să intre la catedră. Numărul profesorilor pensionari care încă predau e însă aproape la fel de ridicat: în jur de 600. Specialiştii în resurse umane prevăd o perioadă dificilă pentru şcoală. „O mare problemă, în termen de cinci-şase ani, va fi înlocuirea generaţiei vechi de dascăli. Speranţa e că salariile vor mai creşte, chiar dacă nu vor fi dintre cele mai mari nici peste câţiva ani", spune Mihaela Todorancea, specialist în resurse umane.

670 de lei este salariul de încadrare mediu pentru un cadru didactic debutant.

Ultimii la salarii, primii la nemulţumiri

Cu un salariu de încadrare sub 700 de lei pe lună, un dascăl nu are prea multe motive să se uite în urmă când se hotărăşte să părăsească sistemul de educaţie. De altfel, cadrele didactice au fost printre bugetarii cei mai afectaţi de tăierile salariale operate în 2010.

Profesorii au pierdut mai mult de o treime din venituri, ceea ce a provocat o gaură importantă în bugetul familiilor acestora. Iar viitorul nu sună deloc bine pentru ei. Potrivit ultimelor declaraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu, în următorul an sunt slabe şanse ca salariile să crească în sectorul bugetar. „N-ai cum să mergi cu revenirea integrală la salariile din 2010, când încă ai un excedent de 200.000 de salariaţi", a spus Băsescu.

Revenirea salariilor la nivelul de dinaintea tăierilor era una dintre speranţele profesorilor care nu au alte surse de venit. Potrivit cercetării realizate de FSLI, aproape 80% din profesorii tineri nu deţin un teren, o casă sau o maşină.

Măriri salariale, poate peste doi ani

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei admit că salariile sunt mici, dar susţin că nu pot face nimic. „Nu noi hotărâm mărirea salariilor. În momentul în care se va putea, noi vom face demersuri. Acum economia nu poate suporta nicio mărire, în niciun domeniu", a declarat Tudorel Urian, purtător de cuvânt al ministerului.

Potrivit OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare), un profesor din Ungaria câştigă în medie 716 euro, faţă de 233 de euro cât este leafa unuia din România, în timp ce un dascăl din Franţa merge la sfârşit de lună cu 1.624 de euro acasă, iar unul din Italia, cu 1.854 de euro.