Autism România: Legea persoanelor cu autism aduce mult prea puţine beneficii

Legea privind serviciile specializate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi al tulburarilor asociate intrată în vigoare de la 1 ianuarie aduce mult prea puţine beneficii, sunt de părere reprezentanţii organizaţiei Autism România.

Preşedintele Autism România, Liuba Iacoblev, apreciază că singura certitudine o reprezintă finanţarea screeningului copiilor între 0 şi 3 ani, care va da posibilitatea ca mai mulţi copii să ajungă să fie diagnosticaţi înainte de împlinirea a trei ani.

Citiţi din serialul adevarul.ro dedicat autismului:

VIDEO Autişti celebri: Stephen Wiltshire, artistul care a desenat 20 de oraşe din memorie

Episodul 4:Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat

Episodul 3: "Mulţi încă cred că autiştii ar trebui închişi în centre"

Episodul 2: “Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. Este o nenorocire!”

Episodul 1: Medic: „Cum poate un părinte cu 10 milioane să susţină terapia unui copil autist?”

Organizaţia neguvernamentală atrage atenţia că pentru toate celelalte servicii de intervenţie timpurie nu sunt precizate sursele de finanţare în normele de aplicare şi, în acest context, legea este practic inutilă, mai ales că există şi alte neclarităţi în norme, cum ar fi faptul că se vorbeşte de educaţie/educator, fără a se preciza ce presupune acest lucru, cine o va finanţa şi ce calificare are "educatorul".

"Aşa cum remarcăm încă de la adoptarea acesteia, Legea are o denumire înşelătoare, întrucât se adresează doar copiilor mici, până la vârsta de 6 ani, nicidecum «persoanelor» de orice vârstă, aşa cum apare în denumirea ei. Nevoile complexe ale pre/şcolarilor, tinerilor şi adulţilor, vârstnicilor cu autism sunt din nou lăsate deoparte, aşa cum se întamplă de 20 de ani încoace. (...) Legea este rezultatul nu foarte fericit al unei serii de compromisuri, este necorelată cu alte legi, iar beneficiarii vor fi, în cel mai bun caz, furnizorii de formare (terapii cognitiv comportamentale sau comportamentala) pentru profesioniştii care ar forma echipele multidisciplinare şi nu persoanele cu autism", susţine Liuba Iacoblev printr-un comunicat de presă.

Ea consideră că abordarea autorităţilor este, în cel mai fericit caz, reactivă şi nu proactivă, profesionistă, iar acest fapt nu va duce nici acum la rezolvarea problemelor grave ale persoanelor cu autism şi familiilor acestora.

Autism România afirmă necesitatea, şi va face demersuri, pentru crearea unei strategii pentru persoanele cu autism, care să ofere o viziune coerentă şi un plan concret de acţiune pentru viitorul imediat şi mai îndepărtat.

Astfel, organizaţia neguvernamentală va trimite o scrisoare primului ministru, Emil Boc, în care va solicita să dispună ca fiecare minister să aloce fonduri şi să desemneze minim un reprezentant permanent şi un expert în autism, pentru ca toţi aceştia să constituie un grup de lucru interministerial, a cărui sarcină să fie realizarea strategiei şi planului de acţiune pentru persoanele cu autism.

Cheltuielile pentru depistarea copiilor cu tulburări de autism şi de sănătate mintală asociate, pentru evaluările periodice şi tratament vor fi suportate de casele de asigurări de sănătate, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii.

Ministrul Sănătăţii a postat, în 19 ianuarie, pe site-ul instituţiei un proiect de Ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

În proiect se arată că:

- depistarea activă precoce se face la copiii cu vârste între 1 şi 3 ani

- cazurile sunt monitorizate periodic de specialist, de medicul de familie, după caz, şi de medicul pediatru unde este înregistrat copilul

- depistarea precoce se realizează pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat la evaluările periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni de către medicul de familie sau cel pediatru.

- cazurile suspectate vor fi trimise medicului specialist, care le va monitoriza periodic, în timp ce psihologul va face evaluări repetate şi monitorizează progresele comportamentale obţinute în urma terapiei.

- evaluările vor fi punctate şi finanţate de către casele de judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, la fel ca pentru oricare tulburare de sănătate mintală.

- accesul la intervenţiile specializate precoce se face în urma recomandării medicului specialist care a formulat diagnosticul, iar intervenţiile specializate precoce se realizează intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului.

- planul de intervenţie include intervenţia psihofarmacologică, psihoterapeutică, psihoeducaţională, consilierea familiei, precum şi alte metode terapeutice adecvate copilului respectiv şi este stabilit de medicul specialist în colaborare cu echipa multidisciplinară.

- costurile tratamentului medicamentos sunt suportate de casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză, conform legislaţiei în vigoare.