Au plecat din România meseriaşii şi tinerii
0Cei mai mulţi români aflaţi la muncă în străinătate erau, în momentul plecării, meseriaşi, elevi sau studenţi, potrivit studiului „Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă româneşti”, realizat de Fundaţia Friedrich Ebert.
Asta contrazice percepţia generală potrivit căreia decizia plecării a fost luată, cel mai adesea, atunci când omul s-a trezit în şomaj.
De fapt, şomerii marginalizaţi pe piaţa muncii, înainte de plecarea în străinătate, ocupă doar locul trei, cu un procent de 10 - 14% în structura populaţiei emigrate.
Pe primele poziţii se află muncitorii calificaţi, meseriaşii (16 - 21% din emigranţi), elevii şi studenţii ( 17 - 18% din plecaţi).
Studiul Fundaţiei Ebert arată că cei calificaţi şi cu o experienţă dobândită înainte de plecare au avut şi şanse mai mari de a rămâne în străinătate, fiindcă s-au integrat mai bine pe piaţa muncii din ţara unde se află.
Dintre cei rămaşi în străinătate după izbucnirea crizei internaţionale, 40% au avut următoarele calificări înainte de a pleca din România: lucrători în servicii (13%), muncitori meseriaşi (21%), operatori de maşini, echipamente sau instalaţii (6%).
Cei care au revenit din cauza crizei, care a afectat şi statele occidentale, sunt cei care lucrau afară ca muncitori necalificaţi.
„Căpşunarii”, muncitorii în agricultură, au probabilitatea cea mai mare de a reveni în ţară, mai arată studiul, dar asta şi pentru că mulţi dintre ei au plecat cu contracte pe perioadă determinată şi nu aveau de gând să caute altceva la încheierea sezonului. De obicei, aceştia se întorc anul următor, tot pe contracte semnate pe câteva luni.
Se încarcă comentariile...
