Apără-ţi interesul într-o organizaţie studenţească

Activitatea într-o asociaţie studenţească poate oferi tinerilor atât oportunităţi de petrecere a timpului liber, cât şi un acces mai facil pe piaţa muncii Dacă eşti boboc şi vrei

Activitatea într-o asociaţie studenţească poate oferi tinerilor atât oportunităţi de petrecere a timpului liber, cât şi un acces mai facil pe piaţa muncii

Dacă eşti boboc şi vrei să afli cum merg lucrurile în facultatea ta, dacă vrei să-ţi găseşti un job în timpul facultăţii sau dacă vrei să faci internship într-o companie multinaţională, poţi apela la o asociaţie studenţească.

Acest gen de organizaţii, care funcţionează la nivel de facultăţi, universităţi sau centre universitare, vin în sprijinul studenţilor, oferindu-le soluţii pentru rezolvarea problemelor administrative sau pentru petrecerea timpului liber.

Dacă organizaţiile care funcţionează la nivel de facultate se implică mai mult în viaţa studenţilor şi se comportă ca o interfaţă între aceştia şi conducerea instituţiei, asociaţiile constituite la nivel naţional acţionează mai degrabă la nivelul marilor centre universitare, dar şi al Ministerului Educaţiei.

Unele beneficii (ca de exemplu suplimentarea fondurilor pentru burse, pentru cămine şi cantine sau pentru infrastructură, precum şi introducerea unor amendamente în legile educaţiei) au fost câştigate de studenţi în urma lobby-ului pe care l-au făcut asociaţiile naţionale pe lângă ministerul de resort.

Experienţă care contează la angajare

În cele mai multe cazuri, studenţii se grupează după specificul profilului pe care îl urmează, pentru că au mai multe lucruri în comun şi pot comunica mai uşor. Astfel, au apărut asociaţii ale studenţilor economişti, filologi, francofoni sau creştin-ortodocşi.

De ce să participi la activităţile din cadrul unei organizaţii studenţeşti? În primul rând, pentru că acolo cunoşti mai mulţi oameni, poţi participa la diferite proiecte pe care asociaţia le derulează sau la cursuri în străinătate. Activitatea într-o astfel de organizaţie îţi poate fi mai târziu de folos şi la angajare. Pe lângă faptul că poţi trece în CV perioada în care ai activat într-un astfel de organism, vei căpăta şi experienţă în lucrul pe proiecte, în gestionarea resurselor sau în relaţii publice.

Pe de altă parte, asociaţiile studenţeşti pot fi o alternativă şi pentru petrecerea timpului liber. Majoritatea organizează, la nivel de facultate sau de universitate, diferite întreceri sportive, activităţi culturale, şcoli de vară sau tipăresc reviste.

Alte activităţi ale asociaţiilor pe care studenţii le apreciază sunt târgurile de joburi sau stagiile de internship în marile companii. În acest fel, studenţii au acces mai uşor la locuri de muncă part-time sau pot ajunge în firme, pentru a face practică şi a căpăta experienţă în domeniul studiat.

Profesorii, reticenţi faţă de asociaţii

Deşi legislaţia prevede că studenţii trebuie să fie reprezentaţi la nivel de conducere universitară şi trebuie să-şi exprime părerea în legătură cu deciziile pe care aceasta le ia, reprezentanţii asociaţiilor se plâng că profesorii sunt destul de reticenţi să-i accepte ca parteneri.

"Din păcate, în România, studenţii nu sunt băgaţi în seamă. Deşi aceştia pot fi senatori sau consilieri şi trebuie consultaţi în mod activ, de cele mai multe ori se încearcă evitarea consultării lor şi nu sunt chemaţi la şedinţele de consiliu", a explicat reprezentantul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Robert Santa. Potrivit acestuia, la nivel european, situaţia este diferită, studenţii fiind respectaţi şi trataţi ca parteneri egali de discuţie.