Ai lu’ Moromete râd de loazele de la catedră

În urma rezultatelor dezastruoase ale examenului de titularizare, susţinut de profesori, locuitorii din Siliştea-Gumeşti, Teleorman, consideră că dascălii nu sunt pregătiţi să le înveţe copiii. În Poiana lu’ Iocan se cântă prohodul învăţământului: „Profesorii ăştia noi învăţară în facultăţi private ca babuinii-n copac! Păi, dacă ei iau note de 1, elevii cât să ia, zero? S-a ales prafu’!“

Rezultatele catrastrofale obţinute de profesorii înscrişi la examenul de titularizare nu puteau trece neobservate şi nedezbătute în „Poiana lui Iocan" din faţa cârciumii lui Ilie Boţoghină. „Analiştii" locali consideră că sistemul de învăţământ este la pământ, iar educaţia trage să moară. Astfel, la judecata de apoi a profesorilor, concluzia este conturată în vorbele de duh ale unui localnic: „Râde, dracu', lumea de ei! I-a văzut o ţară întreagă cât de capabili sunt". Cu toate acestea încă mai cred în dascălii locali, deşi, chiar la nivel de comună, aşteptările nu le-au fost confirmate.

Note de repetenţie

Într-o astfel de situaţie a neconfirmării pe plan local se află Georgeta Badea (44 de ani), care a dat examen pentru postul de profesor de geografie şi a obţinut nota 3,9. Dacă luăm în calcul gospodăria înfloritoare a candidatei (cu mai multe rânduri de case, animale în curte şi terenuri agricole) şi ştiuta remuneraţie mică din sistemul de învăţământ, o putem crede pe cuvânt când spune că-şi doreşte acest post din vocaţie şi nu pentru avantaje materiale şi statut social. De altfel recunoaşte că profesoratul a fost un vis care a urmărit-o toată viaţa, vis neîmplinit până acum: „A fost prima dată când am participat la acest concurs, fără ca înainte de asta să fi predat ca profesor suplinitor. Subiectele n-au fost grele, numai că, pregătindu-mă după manual şi neavând pe cineva care să fi dat un astfel de examen şi care să-mi dea nişte repere, care să-mi spună la ce mod trebuie tratate subiectele, n-am ştiut cum trebuie să le pun exact în pagină.

Efectele dezastrului de la titularizare: posturi neocupate şi dascăli fără catedre

Soţul a fost nedumerit că vreau să fac asta la vârsta mea, dar a fost o pasiune la mine, un vis al meu care m-a determinat să încerc să devin profesor, şi am vrut să nu rămână doar un vis. După mine, un profesor ar trebui să aibă cunoştinţe bine configurate, vocaţie şi să creeze o legătură foarte apropiată între cel de la catedră şi elev. La anul o să încerc din nou, o să insist, şi sper să ştiu acum să fiu mai bine organizată în ceea ce pregătesc."

Examen la pusul pirostriilor

Un alt candidat local la statutul de profesor titular ar fi putut fi Săndel Petrişor (30 de ani). De doi ani, este profesor suplinitor de educaţie fizică şi sport la şcolile generale din Siliştea-Gumeşti şi Balaci. Aşa scrie pe fişa postului său. Anul acesta nu s-a mai prezentat la examenul de titularizare pe motiv că-şi pune pirostriile, se căsătoreşte. Însă la decizia de-a nu mai candida a contribuit şi faptul că anul viitor nu se vor mai da examene naţionale de titularizare, ci fiecare şcoală va scoate la concurs propriile posturi şi se va descurca el cumva. Examenul din acest an i s-a părut pierdere de vreme: „N-am candidat pentru că am continuitate ca profesor suplinitor din 2009 şi merg pe continuitate până la anu'. La anu' aş fi obligat să dau examen, pentru că trei ani se merge pe continuitate, dar am auzit că nu se va mai da examen la nivel naţional, ci la nivel de şcoală, şi mă descurc cumva. Când am dat eu au fost două posturi titularizabile, am învăţat şi-au luat alţii. De regulă, la probele teoretice se pică, nu la cele practice. Dacă anul viitor se va da examen la şcoală şi nu la nivel naţional, s-ar putea să stau pe post aici. Sincer să fiu nu m-am pregătit anul acesta pentru că am avut foarte multă treabă, am nunta şi nu am avut timp să învăţ. Oricum profesorii sunt prost plătiţi, nu te mai duci cu drag la şcoală. Cine vrea să fie profesor, vrea pentru că nu mai sunt locuri de muncă şi s-ar duce oriunde."

Profesori puşi la colţ

În timpul în care cei doi aspiranţi la titularizare explicau motivele pentru care au ratat postul de profesor, la poarta lui Ilie Boţoghină era fierbere mare. Cum era ziua de Sfântul Ilie, oamenii lăsaseră deoparte treburile de frică să nu-i trăsnească, aşa cum se spunea în popor. Drept pentru care, adunaţi ciorchine, trăsneau câte o bere sau o ţuică mare. Discuţia despre examenul de titularizare al profesorilor era în toi, patima pusă în dialoguri egalând dezlănţuirea de vorbe, luarea de atitudine şi căutarea de soluţii pentru copiii picaţi la Bacalaureat. Asta pentru că soarta şi pregătirea profesorilor erau strict legate de soarta şi pregătirea elevilor. Drept pentru care nu-i răbda inima să nu analizeze slabele performanţe ale celor care ar fi avut pretenţia să-i înveţe carte pe copii, nepregătiţi fiind la rândul lor. Pe o căldură ucigătoare, cu cămăşile asudate în spate, suduiau de zor sistemul de învăţământ generator de incompetenţă şi mită, după părerea lor. Fuseseră incitaţi de informaţia că unii profesori au luat şi note de „1 şi ceva" la titularizare.

Georgeta Badea, proaspăt absolventă de facultate, a ratat titularizarea cu nota 3,9 şi  Săndel Petrişor, profesor suplinitor de educaţie-fizică, nu s-a prezentat la titularizare

„S-a terminat cu învăţământul..."

Aşezat pe o băncuţă, cu spatele la soarele dogoritor, Petrică Costea (57 de ani), zis al lu' Lioară, este cel mai radical: „Râde, dracu', lumea dă ei. Păi, râde de ei, nu vezi? Râde de toţi, nu numai de ăştia din sat, de aici. I-a văzut o ţară întreagă cât de capabili sunt. Şi avea pretenţia să-i înveţe carte pe copiii ăştia . Ce dracu' să-i înveţe!? Au rămas pleava societăţii, sunt slabi cum sunt copiii ăştia de la liceu. S-a terminat cu învăţământul. Profesorii ăştia noi învăţară în facultăţi private ca babuinii-n copac! Păi, dacă ei iau note de 1, elevii cât să ia, zero? S-a ales prafu'!" De la un colţ de masă, Alexandru Ciobanu (40 de ani), zis Ciocoiu, îi aruncă peste umăr: „Păi, n-au ştiut încotro s-o mai ia, pentru că a fost şmecheria aia cu banii pe care i-au primit de la ăla, de la ăla..." Din lateral se aude o voce împăciuitoare şi plină de regrete: „Nu mai avem profesori!" Ciocoiu se repliază imediat pe vechea idee: „Păi, normal că nu mai avem, acum e cu mită, cu şmecherii, cu bani. Vă spun eu! N-au avut încotro s-o mai ia, dacă au primit mită şi-au ajuns mai proşti ca elevii." Toţi ştiau că Ciocoiu vorbeşte aşa fiindcă avusese o rudă al cărui copil nu luase Bacalaureatul anul acesta, plătise meditaţii la un profesor suplinitor, iar pentru Ciocoiu banii irosiţi pe meditaţii, care nu ajutaseră la nimic, erau un fel de mită.

„Ăia au fost mai proşti decât copiii..."

Din faţa lui Ciocoiu, Luţă Fierbinţeanu (59 de ani) îl aprobă pe acesta, dar are gândurile în altă parte. O fi fost situaţia candidaţilor o problemă, dar nu mai mare decât propriile lui probleme personale. „N-au avut cunoştinţe, dacă au picat examenul. Înseamnă că ăia au fost mai proşti decât copiii. Nu e normal. Păi, ce să mai îmi pun eu problema cu ăia, când eu nu pot să-mi vând marfa mea? De exemplu, eu am oi şi brânza se plăteşte prost." Un altul îl ia în băşcălie: „De, bă, dacă nu eşti şi tu profesor cu examenul luat în oierit! Poate vindeai mai mult!" „Vindeam pă dracu'! Eu mă vait de-ale mele", răspunde obidit nea Luţă. Nea Anghel Văduva (73 de ani), zis al Bichii, intervine în discuţie cu o voce calmă: „Şi profesorii şi copiii sunt slab pregătiţi. Nu mai e cum era pe timpuri. Când intra un profesor la ore ­s-auzea musca pe tavan. Acuma nu se mai întâmplă treaba asta. Profesorul vorbeşte de unul singur. Când făcea un profesor prezenţa în clasă, se simţea că e profesor. Au fost dascăli buni pe vremuri."

„L-ai scăpat din mână ca pe porumbel, s-a dus.."

Vocea calmă a lui nea Anghel este îndată întreruptă de tunetul vocii lui Ciocoiu: „Da, domnule, ăştia ai noştri d-aici, din comună, sunt buni. Toţi ­copiii care pleacă din sat la licee la oraş, pleacă buni d-aci. Acolo, gata, îşi ia mersul copilul! L-ai scăpat din mână ca pe porumbel, a zburat, s-a dus!" „Aha, ca fata mare! Tu o creşti p-aci şi când s-a dus, dracu' mai ştie ce face!", replică nea Luţă. Din stânga lor, al lu' Lioară dă din cap a neputinţă: „Bă, profesorul trebuie să aibă vocaţie, cunoştinţe şi să ştie să lucreze cu elevul. Că dacă nu ştie să lucreze cu elevul, degeaba e profesor. Nici profesorii nu mai sunt motivaţi. Poate din cauza sistemului, poate din cauza salariilor. Problema e între ministerul educaţiei şi ei."

„Profesori făcuţi la apelul bocancilor"

După ce-a ascultat toate discuţiile, de după tejghea, ferit de razele soarelui, Cristian Boţoghină (43 de ani) trage o concluzie „la rece". „Sunt nepregătiţi, ce să mai vorbim! Care e explicaţia? Facultăţile astea particulare făcute la apelul bocancilor. Acum, dacă nu meditezi un copil, n-ai ce să-i faci. Meditaţiile trebuie făcute cu profesorii ăia bătrâni. Noi avem aici profesori de 65 de ani, pensionari, cume e doamna Tita Porojan. Dacă o duci la un examen din ăsta de titulatură, ia notă mai mare decât ăştia de acum. Ăştia sunt făcuţi pe la facultăţile astea la apelul bocancilor, pe la Alexandria, pe la Roşiorii de Vede, pe la Piteşti, pe la alea de se duc ca-n excursie. Un fel de «hai, pe la Alexandria, mâncăm o ciorbă de burtă, mai facem o chetă să trecem un examen...». La Siliştea ştiu că mulţi sunt suplinitori. Ăştia până prind un post de titular, termină trei-patru generaţii de copii şcoala până atunci. Cine are chemare, vocaţie de profesor, stă şi pe 700 de lei, astea sunt artificii că d-aia nu se mai preocupă ei, că n-au leafa mare! Au citit unii cărţi şi-au învăţat şi la lumina lumânării!" Discuţia este spartă de tunete şi fulgere. În câteva clipe începe o ploaie „bătută" de vânt" şi Poiana lu' Iocan se goleşte imediat.  

"A fost prima dată când am participat la acest concurs, fără ca înainte de asta să fi predat ca profesor suplinitor."
Georgeta Badea
candidat la titularizare

Concluzii din Poiana lu' Iocan

" Bă, profesorul trebuie să aibă vocaţie, cunoştinţe şi să ştie să lucreze cu elevul. Nici profesorii nu mai sunt motivaţi. Poate din cauza sistemului, poate din cauza salariilor. Problema e între Ministerul Educaţiei şi ei. "
Petre Costea-„Lioară"
gospodar

" N-au avut cunoştinţe dacă au picat examenul. Înseamnă că ăia au fost mai proşti decât copiii. Nu e normal. Păi, ce să mai îmi pun eu problema cu ăia, când eu nu pot să-mi vând marfa mea? De exemplu, eu am oi şi brânza se plăteşte prost. "
Luţă Fierbinţeanu
cioban

" Profesorii ăştia sunt făcuţi pe la facultăţile astea private, la apelul bocancilor, pe la Alexandria, pe la Roşiorii de Vede, pe la Piteşti, pe la alea de se duc ca-n excursie. Un fel de «hai, pe la Alexandria, mâncăm o ciorbă de burtă, mai facem o chetă să trecem un examen...» "
Cristian Boţoghină
cârciumar

Titularizarea dispare de la anul

Interesul pentru posturile din sistemul de învăţământ a fost în scădere netă în 2011 faţă de anii anteriori. Numărul pretendenţilor a fost de la bun început mai scăzut decât al posturilor scoase la concurs: 38.000 de candidaţi, faţă de 47.000 de posturi de titulari şi suplinitor. În plus, 9.000 de candidaţi n-au mai venit la concurs, alţi 5.000 s-au retras din examen, iar din cei 24.000 de aspiranţi la un post de dascăl care au susţinut titularizarea, o treime a luat note sub 5. Cele mai dorite locuri au fost cele de educatoare, profesor de limba română, de engleză, profesori de sport, matematică, istorie, franceză sau biologie. În Bucureşti, cea mai mare concurenţă a fost pentru catedra de Limba română, unde peste 220 de candidaţi s-au bătut pe un singur loc. Potrivit statisticilor realizate de Ministerul Educaţiei, profesorii iau note din ce în ce mai mici în fiecare an. Numărul celor care nu au promovat examenul în acest an se ridică la aproape 70%. Nici notele de 10 nu ­s-au mai luat aşa de uşor. Anul acesta doar 26 de candidaţi au obţinut nota maximă, de două ori mai puţini faţă de anul trecut. Mai mult, 52 de candidaţi au primit doar punctul din oficiu, adică nota 1. Jumătate de ei erau înscrişi pentru disciplina educaţie fizică şi sport. Anul acesta e ultimul în care se ţine examen de titularizare. Potrivit Legii educaţiei, din 2012 şcolile îşi vor angaja singure profesorii.  Cătălina Toma

70% este procentul celor care nu au promovat examenul de titularizare susţinut anul acesta.