FOTO Ai lu’ Moromete: „Ăia de picară Bacu’ să vină la coasă, dă-i dracu’!“
0Bărbaţii din comuna Moromeţilor, Siliştea Gumeşti, îi acuză de lipsă de interes pe „fii satului“ care n-au absolvit Bacalaureatul şi îşi freacă mâinile de bucurie că acum vor avea oameni de luat la coasă. Dacă în romanul lui Marin Preda, Niculae Moromete ar fi făcut orice pentru a merge la şcoală, acum, la peste şapte decenii, copiii din satul său fug de şcoală ca dracu’ de tămâie.
Vezi aici rezultatele contestaţiilor la Bacalaureat pe toată ţara
În urmă cu mai bine de trei sferturi de secol, când Achim nu se mai întorcea cu oile de la Bucureşti, iar Paraschiv şi Nilă fugeau cu caii, Moromete vindea din pământ să-şi cumpere altă pereche de bidivii şi să-l dea pe Niculae la şcoală.
Pentru mentalitatea lui ţărănească, sacrificiul era enorm: diminuarea averii investită în pământ era întrecută de obligaţia paternă de a-şi da copilul la şcoală. Azi, părinţii fac aceleaşi sacrificii, numai că, dorinţa imensă de-a învăţa a lui Niculae nu se mai regăseşte în conştiinţa şi preocupările copiilor.
Citiţi şi:
Agonie și extaz la afișarea contestațiilor: unul a trecut după recorectare, altul a rămas picat
Târgu-Jiu: Olimpic la engleză şi biologie, promovat după contestaţie
Pastile pentru bacalaureat
În miezul unei zile liniştite de vară, în faţa cârciumii lui Ilie Boţoghină un grup de săteni puneau ţara la cale. Sticlele de bere, care le asudau în mâini şi le răcoreau gâtlejurile pârjolite de sete, erau, de fapt, un pretext pentru discuţiile înfierbântate. Tema, care de câteva zile făcuse vâlvă şi pusese pe jar întreaga ţară, era gradul scăzut de promovabilitate al elevilor la Bacalaureat. Cum n-aveau liceu în Siliştea, copiii din localitate învăţau pe la Roşiorii de Vede sau Alexandria. Şi la ei în comună, jumătate dintre cei care terminaseră clasa a XII-a picaseră examenul.
Dă click pe imagini pentru a vedea cum au dezbătut urmaşii lui Moromete Bacalaureatul
Alexandru Tudor al lu’ Znău a fugit din Poiana lu’ Iocan să vadă dacă n-a fugit capra
Lui nea Boţoghină lumea îi zicea Bucureşteanu. Aşa cum fusese Parizianu la Paris, şi-aşa îi rămăsese numele, la fel trăise nea Boţoghină la Bucureşti, procopsindu-se apoi cu porecla. Ca să destindă atmosfera întărâtată de „datul cu părerea" în ceea ce priveşte Bac-ul, nea Boţoghină povestea asistenţei, pentru a nu se ştie a câta oară, păţania lui când a fost în Capitală pentru un control la inimă, şi cum un doctor i-a prescris medicamente şi după moarte.
Cele mai tari „perle“ de la examenul de Bac
„Bă, da' nişte pastile pentru ăi de nu luară Bacu' n-avea doctorul ăla? Să le ia ăştia vreo doi-trei ani înainte de examen şi vreo doi-trei ani după? Poate aşa îşi revin şi ei, că altfel sapa îi paşte", spune un mucalit râzând cu gura până la urechi.
Râsetele se opresc însă când observă că sunt fotografiaţi de fotoreporter. „Bă, veniră ăştia să ne filmeze şi să ne dea la televizor că nu suntem în câmpul muncii", zice unul vădit supărat c-a fost întrerupt în timp ce sorbea dintr-un pahar. Se ridică repede, ostentativ, de pe băncuţa unde stătea după colţul gardului, îşi ia paharul cu zeamă verde şi se duce zece metri mai încolo, pe buza şanţului. „Stai, mă, că n-au ei treabă cu munca ta. Uiţi că tot ei au scris de alde Bibalacu şi Bădel, de-au umblat ăia trei ani cu ziarul în buzunar, de nu le mai ajungea nimeni la nas?", îl temperează Cristian Boţoghină (43 de ani), fiul lui Ilie Boţoghină, poreclit de săteni „al lu' Bucureşteanu".
Discuţiile dintre ei se reiau cu aceeaşi intensitate şi interes. Dumitru Dogaru (78 de ani), zis Lae, a terminat cu învăţatul prin anii '48. Este convins că pe vremea sa se făcea şcoală, nu jucărie, şi că eforturile materiale ale părinţilor erau răsplătite în egală măsură de dorinţa şi eforturile de-a învăţa ale copiilor. „Am făcut şi eu şapte clase aici, în Siliştea. Pe vremea aia atât se făcea, dar se făcea carte. În clasa a IV-a se dădea capacitatea. Nu ştiai, nu te duceai în clasa a V-a. Pe mulţi nu-i prea lăsau părinţii să se ducă la şcoală, că erau săraci. De exemplu, Marin Preda l-a avut învăţător pe domnul Teodorescu, cel care mi-a fost şi mie învăţător zece ani mai târziu. Şi Preda a învăţat ceva carte de la el, chit că în primul an a rămas repetent, că nu s-a dus la şcoală. Dar în al doilea an s-a dus şi dintr-a întâia şi până într-a VII-a a fost numai premiant. Azi, părerea mea personală e că 80% din elevi nu învaţă mai nimic", crede Boţoghină.
Elevi scăpaţi din mână
De alături, vecin de băncuţă, Marian Vasilescu (68 de ani), zis Micicliu, întăreşte spusele lui nea Lae. Oamenii îi ziceau Micicliu încă de pe vremea când era copil şi nu putea să pronunţe bicicletă. Zicea micicletă...
Nea Lae (stânga) dezbate situaţia învăţământului cu prietenul său Micicliu
„Ăştia nu ştiu decât de discoteci, de băutură şi de ţigări (şi de ierburi, se aude o voce de la masa vecină). La şcoală fetele şi băieţii se duc îmbrăcaţi ca la circ. Fetele au fusta scurtă cât o batistuţă, iar băieţii îşi desenează tot felul de draci pe mâini şi pe picioare. Cred că unii sunt pictaţi şi pe buci. Acu', ăştia de picară Bacu', să vie la coasă, dă-i dracu'. Pe vremuri, dacă te prindea la şcoală că fumai, nu prea stăteai de vorbă cu directorul sau profesorul. Erai exmatriculat."
Nea Lae strânge la piept o geantă veche, căreia nu-i dădea drumul din braţe nici când ducea paharul la gură, şi dă din cap a mustrare. „Părinţii ar trebui să-i mai atingă din când în când şi să-i lase şi pe profesori să-i mai urecheze. Înainte ştiai şi de frică, că frica e bună şi are sănătate, că atunci când ţi-e frică de cineva fugi şi nu te mai întâlneşti cu el decât atunci când eşti sigur pe tine. Domnule, ai dat examen la liceu? Eşti bun, iei, nu eşti bun, te duci la profesională. În vremea lu' Ceauşescu era bună şi treapta a II-a, că-i mai cernea, dracu'. Ăia buni urmau liceul şi luau Bacalaureatul, ăia proşti se duceau la profesională şi se făceau meseriaşi", susţine nea Lae „Da' de ăştia care fac meditaţii şi nu sunt buni de nimic, ce mai zici?", intervine Micicliu.
„Se fac părinţii ghem la secerat şi la praşila porumbului să-i dea la meditaţii şi ei stau în parc la Roşiori (de Vede) şi se hăndrălesc cu fetele."
Pas de defilare cu sapa la spinare
Pe Alexandru Ciobanu (40 de ani) mucaliţii din Siliştea l-au poreclit în băşcălie Ciocoiu, fiindcă e cel mai „amărât" din comună, având numai un hectar de pământ. „Râd ăştia de mine, cică sunt chiabur, ciocoi, că am doar un hectar de pământ. Ăsta are mai mult decât mine, că are numai un pogon, şi-i zic ăştia Moşieru", face haz de neacaz Ciocoiu, arătând spre frate-su, Nelu Ciobanu (43 de ani). Are doi copii, unul de 13 ani, care învaţă la şcoala generală din Siliştea, şi altul de 18 ani, la liceul din Roşiorii de Vede, care urmează să dea Bacalaureatul anul viitor.
„Eu i-am spus că, dacă nu ia Bacalaureatul, i-am făcut program de sapă. Am o sapă care plânge după el. Sunt sărac ca scaietele, dar tot o să mă dau peste cap să-i pun şi meditaţii, ca să nu ajungă ca noi la sapă sau la coasă. Că eu de la coasă vin acuma. Trebuie să aibă ceva carte la viaţa lui, să nu iasă prost. Ceva, ceva, trebuie să iasă el. Dacă nu, o să bată pas de defilare prin porumbişte cu sapa la spinare."
Frate-su este şi el de acord: „Bă, am auzit cum e la americani! La ăia, dacă copilul e de oi, la oi îl duc, da' românul nu e aşa. Românu' zice: dacă tata a fost popă, tot popă trebuie să iasă şi copilul. Păi cum să iasă, dacă n-a citit nici Biblia? Du-l dracu' la oi, dacă nu e bun! Ăştia zic că a fost duş rece Bacalaureatul pentru elevi. Da' eu cred că or să răcească de tot după duşu' ăsta rece, că la anu' o să fie mai al dracu' examenu' şi pe elevi tot în cot o să-i doară."
Cristian Boţoghină, zis al lu' Bucureşteanu, este, la rându-i, de părere că principalii vinovaţi sunt elevii. „Nu e musai să ia toţi Bac-ul. Ce, e obligatoriu? Păi, dacă ar fi aşa, ar trebui ca la născare, pe lângă certificatul de nou născut, să li se dea şi diploma de Bacalaureat. Sunt unii care termină 12 clase şi nu ştiu să citească. Când eram noi elevi aici la şcoală, ne strângeau în careu dimineaţa de se zburlea pielea pe noi, parcă eram pe platoul unui batalion. Poate ar fi mai bine cu o disciplină de fier."
„De vină e şi guvernul"
Agitând ameninţător un deget, Stelian Marinescu (52 de ani), zis al lui Şofarcă, are o altă părere: „De vină e şi guvernul. Băiatul meu cel mare are o facultate şi de trei ani nu-şi găseşte servici. Ăla mic, după un an a întrerupt facultatea şi-a plecat în Franţa. De ce-i mai ducem la şcoală atunci, iau Bacalaureatul, iau la facultate şi constată că unii ca Becali sau au bani şi palate? Îi dau dracu' cu şcoala şi cu guvernul lor cu tot!", spune amărât omul.
Ca să redreseze atmosfera de voie bună, Ciocoiu sare repede: „Auziţi, bă? Fiţi atenţi! Bă, veni zilele trecute unu' de la Bucureşti să cumpere nişte miere dup-acilea şi-l întrebă pe Micicliu unde găseşte să cumpere. Micicliu zice: ăla al lu' Câtcâdac are miere. Şi unde-l găsesc p-ăla?, întreabă omul. În casă!, răspunde Micicliu. Domnule, eu întrebam pe ce uliţă, cum să ajung la el!, zice ăla din Bucureşti. Ce ziceţi, mă, de Micicliu ăsta?" Şi, imediat toţi pufnesc în râs uitând şi de Bac şi de tot.
44,97% este procentul de promovabilitate, după soluţionarea contestaţiilor, la examenul de Bacalaureat, la nivel naţional.
46% este procentul de promovabilitate, după soluţionarea contestaţiilor, la Bacalaureat, în judeţul Teleorman.
Se încarcă comentariile...
