Agricultura devine profitabilă udată de banii europeni

Zootehnia, procesarea laptelui şi a cărnii sunt cele mai productive sectoare din industria alimentară

Chiar dacă încă există mitul că agricultura este făcută mai mult de dragul artei, multe afaceri şi-au dovedit profitabilitatea. Îngrăşarea mieilor pentru export, fermele de vaci de lapte, creşterea şi îngrăşarea porcilor stau la baza prosperităţii multor oameni de afaceri. O asociaţie de producători de miere din Ardeal vinde miere ecologică direct în Olanda, iar proprietarii de pensiuni vând pe internet, direct străinilor, liniştea din Carpaţi sau tradiţiile maramureşene.

"Orice afacere e profitabilă", spun consultanţii. Condiţia e să fie condusă cum trebuie. Rata profitului net (profit net raportat la cifra de afaceri) în afacerile din agricultură este în general între 5-10%, spune Cătălin Lungu, de la societatea de consultanţă Best Conseil. Dar "cifra de afaceri e vanitate, rata profitului e sănătate", se spune în comunitatea de afaceri. Cu alte cuvinte, nu mărimea vânzărilor e importantă, ci cât îţi rămâne din ce vinzi. În general, zootehnia e mai profitabilă decât producţia vegetală. "Profitul fiecărei afaceri se bazează pe capitalul investiţional, pe cel uman şi pe capacitatea financiară şi managerială a întreprinzătorului. În agricultură, un rol important îl are şi politica guvernului", spune Otilia Manta, preşedintele Grupului Român pentru Investiţii şi Consultanţă, (RGIC). În 2006, compania a realizat 143 de proiecte în agricultură, alte 225 de proiecte fiind realizate în colaborare cu Banca Mondială.

Punct de plecare: ceea ce poţi vinde

Demararea unei afaceri în agricultură începe de la evaluarea cererii, spune Vlad Stoianovici, şef serviciu Dezvoltarea fermei la Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA).. "Totul trebuie să plece de la ceea ce poţi să vinzi. Pornesc de la preţul de vânzare şi calculez dacă pot să produc la un preţ mai mic. Apoi evaluez investiţia şi cine mă ajută: subvenţii europene, programe de dezvoltare pentru IMM-uri etc. Şi, peste tot în lume, trebuie să-ţi rişti şi banii tăi", spune specialistul ANCA. La noi, cerere este, şi asta o sesizează bine importatorii. Şi producătorii raportează creşteri spectaculoase ale cifrei de afaceri. Raportat la Uniunea Europeană, românii consumă mai puţin de jumătate la majoritatea produselor alimentare, ceea ce demonstrează potenţialul intern. Cât despre export, cifrele sunt atât de mici încât nu poate fi vorba decât de multiplicare.

Adaptarea la normele UE, o oportunitate

Necesitatea industriei alimentare de a se adapta cerinţelor europene este o oportunitate. De exemplu, chiar dacă pare că producţia de lapte e în exces, în fapt e penurie de lapte, conform normelor europene (n. red - numai 15% din lapte este conform). Obligate să proceseze lapte conform, unităţile de prelucrare se trezesc că nu au ce băga în instalaţii. "Astfel că fabrici de prelucrare a laptelui au început să investească în ferme de vaci care să producă lapte conform", explică Cătălin Lungu, care lucrează la asemenea proiecte, pentru a fi finanţate din fonduri structurale.

Subvenţiile, impact semnificativ asupra profitabilităţii

Subvenţiile europene susţin semnificativ încasările şi profitabilitatea, nefiind afectate de taxe. "De asemenea, sunt într-un flux constant, pe tip de produs, pe hectar sau pe cotă, ceea ce duce la un plus de rentabilitate pe fiecare afacere din agricultură", explică Otilia Manta. Consultanţii ANCA recomandă chiar ca banii europeni să fie punct de plecare în dezvoltarea afacerii.

"Printre cele mai profitabile domenii aş puncta investiţia într-o fermă de vaci de lapte, din patru motive: continuitatea încasărilor din valorificarea laptelui şi cărnii, fluxul tehnologic este relativ simplu, amortizarea investiţiei se face în mai puţin de cinci ani, se dau subvenţii pe animal şi pe litrul de lapte", spune Otilia Manta, preşedinte RGIC.

Topul afacerilor profitabile în agricultură

1. ferme zootehnice

2. procesare lapte

3. procesare carne

4. ferme vegetale

5. sere de legume

6. agroturism

7. piscicultură

8. cultură de legume

9. pomicultură

Clasamentul a fost realizat de RGIC, luând în calcul trei indicatori: rata rentabilităţii capitalului investit, durata de recuperare a investiţiei şi profitul anual net.

Exemple de proiecte tip realizate de ANCA:

Fermă de vaci de lapte (20 şi 50 de capete)

Investiţia în ferma de 20 de capete, de 162.000 lei, se recuperează în 5 ani. Rata profitului este de 30%. Profitul annual (34.000 lei) rezultă din diferenţa dintre valoarea laptelui (142.000 lei) şi cheltuieli (108.000 lei).

Pentru ferma de 50 de capete, investiţia este de 464.000 lei (289.000 lei în adăpost, 175.000 lei pentru animale). Sunt necesare 78 ha cu culturi furajere. Pragul de rentabilitate (zero) este la un preţ al laptelui de 0,746 lei/litru. Investiţia se recuperează în 6 ani, profitul fiind de 76.000 lei anual.

Tăuraşi la îngrăşat (50 de capete)

Este nevoie de o rasă specializată în producţia de carne. Sunt achiziţionaţi viţei înţărcaţi, de 75 kg, care sunt crescuţi până la 500 kg. Sunt necesare 30 ha culturi furajere. Marja brută (venituri minus cheltuieli) este 39.000 lei, iar profitul brut (după scăderea amortismentelor) ajunge la 22.800 lei.

Fermă de porci

Ferma poate fi în circuit închis cu livrare de porci graşi pentru abator, ferme de reproducţie cu livrare de purcei sau îngrăşătorie de porci. Rata profitului la produsul "carne de porc", luând în calcul şi subvenţiile, variază între 29 şi 49%, funcţie de tipul de fermă.

Creşterea puilor de carne

Ferma trebuie construită la minimum 500 m de o localitate sau altă fermă zootehnică. O fermă de 1.000 mp poate cuprinde 16.000 de pui de o zi. Investiţia se amortizează în cinci ani. Avantajul este că poate proveni dintr-o exploataţie de subzistenţă.

Fermă de găini ouătoare

Microfermă de 1.000 mp, cu 8.000 de puicuţe la populare. Producţia anuală de ouă este de 1,8 milioane ouă (110.000 de euro). Costurile scad dacă proprietarul are teren arabil. Suprafaţa necesară pentru a asigura 80% din nutreţ este de 120 ha. Profitul anual este de 83 milioane de lei.