3 sisteme electorale, cu avantajele si dezavantajele lor

Partidele parlamentare si-au acordat un ragaz pana pe data de 12 ianuarie pentru luarea unei decizii privind sistemul de vot care va fi introdus prin modificarea legislatiei electorale. Comisia

Partidele parlamentare si-au acordat un ragaz pana pe data de 12 ianuarie pentru luarea unei decizii privind sistemul de vot care va fi introdus prin modificarea legislatiei electorale. Comisia parlamentara pentru elaborarea legilor electorale a decis ca hotararea legata de sistemul de vot sa fie adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul total al membrilor comisiei. In aceste conditii, PSD, Alianta PNL-PD, PRM, UDMR si Grupul Minoritatilor Nationale trebuie sa ajunga la un compromis si sa accepte una din cele trei propuneri supuse negocierilor: vot uninominal majoritar pentru Senat (varianta PSD), vot uninominal mixt pentru Senat si Camera Deputatilor (varianta Aliantei PNL-PD), votul proportional pe liste, asa cum a fost pana acum (varianta PRM si a Minoritatilor Nationale). Votul uninominal aduce o mai mare responsabilizare a alesului fata de cei care il voteaza. Judetele sunt impartite in circumscriptii electorale, fiecare circumscriptie urmand sa trimita un senator la Bucuresti. Pentru acest loc se lupta cate un candidat desemnat de fiecare partid sau independenti. Alegatorul pune stampila pe numele celui pe care il doreste. Electoratul este obisnuit cu acest sistem de la alegerile locale pentru primari. Castigatorul majoritatii absolute devine senator din primul tur, daca nu, se organizeaza un al doilea tur cu primii doi clasati. Principalul dezavantaj il reprezinta pierderea voturilor celor care nu se claseaza pe primul loc, voturi care nu se mai redistribuie la nivel national. Se pot crea decalaje mari intre voturile exprimate si ceea ce se regaseste in Parlament. O alta problema este desenarea circumscriptiilor electorale. Cei de la putere pot manevra in asa fel incat sa alcatuiasca circumscriptii cat mai avantajoase, in functie de structura electoratului. Ramane insa esentiala selectia candidatilor. Votul mixt incearca sa pastreze avantajele votului uninominal, dar sa redistribuie si voturile ramase neutilizate. Alegatorul voteaza tot un nume, si nu o lista. Jumatate din mandate se atribuie conform majoritatii in circumscriptie, restul se redistribuie la nivelul unor regiuni electorale constituite pe aria actualelor regiuni economice de dezvoltare. Sistemul implica dificultati mari din punct de vedere tehnic si organizatoric. In plus, asocierea judetelor in regiuni de dezvoltare a creat deja numeroase dispute, care se vor amplifica in cazul transformarii lor in regiuni electorale. Votul proportional pe liste este cel folosit in ultimii 14 ani. Alegatorul voteaza liste de partid, voturile ramase neutilizate se aduna la nivel national si se redistribuie dupa formule matematice. Are avantajul ca distributia mandatelor in Parlament se apropie cel mai mult de ceea ce au votat alegatorii. Dezavantajul major este slaba legatura a parlamentarului cu oamenii care l-au ales si chiar lipsa de responsabilitate politica, parlamentarul ascunzandu-se in spatele partidului care l-a pus pe liste.