Nu suntem singurele fiinţe inteligente din Univers"

Dumitru Prunariu este primul şi, deocamdată, singurul român care a ajuns în Cosmos. Ieri s-au împlinit 25 de ani de la acest eveniment, iar actualul general de aviaţie Dumitru Prunariu a dat,

Dumitru Prunariu este primul şi, deocamdată, singurul român care a ajuns în Cosmos. Ieri s-au împlinit 25 de ani de la acest eveniment, iar actualul general de aviaţie Dumitru Prunariu a dat, în exclusivitate pentru Adevărul, detalii despre aventura sa spaţială.

Probleme la plecarea şi revenirea pe Pământ
- Aţi avut parte de evenimente neplăcute în Cosmos?
- La testele efectuate imediat după plasarea pe orbită am constatat că un aparat din sistemul de orientare al navei nu funcţionează. Se pare că o furtună ionică exterioară îl perturbase. Fără orientarea pe direcţie, în cazul necesităţii aterizării de urgenţă în regim automat, ar fi însemnat să preluăm comanda manuală a navei, iar asta nu era un lucru chiar aşa de uşor. Trăirile în spaţiul cosmic sunt mult amplificate. Eram la prima mea experienţă de avarie reală într-un mediu în care nimeni, în afară de echipaj, nu putea interveni pentru a încerca o rezolvare. Atunci am simţit, pentru prima dată, un fior şi am avut o trăire stranie de detaşare a corpului meu spiritual de cel fizic. Cel spiritual se mutase în "tavanul" modulului cosmic şi-l supraveghea calm şi răbdător pe cel fizic, care acţiona conform pregătirii repetate de sute de ori la simulator. A doua situaţie dificilă s-a produs la aterizare, când paraşuta a întârziat să se deschidă. La o precizie de zecimi de secundă, deschiderea a întârziat cu aproape patru secunde, fapt ce a creat mari emoţii tuturor.
şi nouă, cărora patru secunde ni s-au părut minute întregi, în care gândul la posibilele monumente funerare de la locul aterizării ne-a făcut să ne treacă transpiraţii reci, cât şi celor de la Centrul de Comandă a Zborului Cosmic, unde telemetria le arăta că ceva nu este în regulă. Exista anterior experienţa unui zbor cu consecinţe tragice din cauze similare. Din fericire, şocul deschiderii paraşutei ne-a risipit toate gândurile negre.

Imponderabilitatea modifică unele funcţii ale organismului
- Cum aţi scăpat de starea de rău din perioada acută de adaptare la imponderabilitate?
- Într-un zbor de scurtă durată, de maximum două săptămâni, programul de lucru este aşa de aglomerat, încât nu ai timp să te gândeşti prea mult la problemele personale. Fiecare cosmonaut însă îşi creează un spaţiu intim în laboratorul cosmic. Aveam voie să luăm cu noi lucruri personale, în afară de materiale foto şi băutură, dar, conform standardelor, acestea nu trebuiau să depăşească un kilogram. Printre acestea, şi fotografii ale copiilor, pe care le-am fixat de peretele laboratorului spaţial şi pe care le priveam des, cu mult drag. Seara, echipa de comunicaţii de la sol ne transmitea veşti de acasă. Ascultam ştiri la radio şi aflam ce se întâmplă pe Pământ. După ce am depăşit starea de rău din perioada acută de adaptare la imponderabilitate, era chiar plăcut să pluteşti "sus" şi să ştii ce e "jos".
- Ce riscuri are imponderabilitatea pentru organism ?
- Imponderabilitatea modifică unele funcţii ale organismului: sângele este pompat mai puternic în partea de sus a corpului, ai dureri de cap, simţi mucoasele inflamate, coloana vertebrală se destinde în absenţa greutăţii şi apar dureri între vertebre, în general în articulaţii, ochii au uneori de suferit - cristalinul şi nervul optic fiind foarte sensibile la radiaţiile cosmice corpusculare, rinichii pot avea de suferit din cauza altui regim de schimb de lichide al organismului cu mediul, apar probleme de orientare şi de deplasare în spaţiu. Unele dintre acestea dispar în două-trei zile, altele rămân toată viaţa. Oricum, când alegi să zbori în Cosmos, îţi asumi şi toate riscurile aferente, mai mult sau mai puţin cunoscute.
- Se doarme în Cosmos la fel de bine ca pe Pământ ?
- Tot ce ţin minte este că la primul somn profund din spaţiul cosmic, după aproape 20 de ore de activitate neîntreruptă după lansare, atunci când m-am trezit dimineaţa, am crezut că sunt acasă, în pat, că trebuie să mă dau jos şi să mă duc la antrenament. M-am răsucit şi am descoperit că nu cobor şi că, de fapt, plutesc. M-am dezmeticit şi mi-am dat seama că sunt în Cosmos.

Parcursul
7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, altitudine maximă 384,3 km, distanţă maximă parcursă 5.226.000 km, efectuând 125 de rotaţii în jurul Pământului. Decolare la ora 18.16 GMT (ora României era 20:16) pe 14 mai, aterizare la 14.59 GMT pe 22 mai. Acesta este parcursul în spaţiu al lui Dumitru Prunariu, singurul român care a trecut dincolo de nori.

Sămânţa umană a venit de undeva din afara Terrei
- Credeţi în extratereşti?
- Am citit o mulţime de relatări, mai mult sau mai puţin interpretabile, însă eu nu am trăit niciuna. Un cosmonaut rus, care a stat aproape un an în spaţiul cosmic, mi-a povestit, într-o discuţie amicală, că a văzut în spaţiu două OZN-uri. Nu a vorbit oficial despre acest caz, deoarece, probabil, superiorii lui nu l-ar mai fi programat să zboare în Cosmos, considerând că a făcut referiri la ceva ce nu are legătură cu activitatea lui oficială. Referitor la altă viaţă, aş preciza doar că sunt absolut convins că nu suntem singurele inteligenţe din Univers. Ar fi absurd. Sunt convins, de asemenea, că sămânţa umană a venit de undeva din afara Terrei. Avem încă prea puţine mijloace de investigare pentru a descoperi adevăratele noastre origini. Oricum, ar putea bulversa sisteme fundamentate în societatea umană de două mii de ani. Dacă ne gândim la consecinţele unei astfel de bulversări, am ajunge poate la concluzia că, deocamdată, e mai bine să rămânem în tiparul social existent. Diferite naţiuni îşi fac planuri şi dezvoltă strategii, în care cele de lungă durată nu depăşesc 50 de ani. Mulţi oameni de ştiinţă sunt convinşi că acest secol ne va rezerva surpriza unor contacte reale, directe, publice cu fiinţe extraterestre.

Ieri,
Fiul cel mic al lui Dumitru Prunariu s-a căsătorit
După 25 de ani de la primul zbor în spaţiu al lui Dumitru Prunariu, fiul lui cel mic, Daniel Ovidiu Prunariu, s-a căsătorit. Evenimentul a avut loc la Primăria sectorului 2, acolo unde Ovidiu şi aleasa inimii sale, Ana Maria Boeriu, şi-au unit destinele în cadrul ceremoniei oficiate de edilul sectorului 2, Neculai Onţanu. În vârstă de 29 de ani, fiul cel mic al cosmonautului a decis, cu ocazia căsătoriei sale, să-i facă tatălui sau o bucurie. "M-am gândit că i-ar face şi tatălui meu o mare plăcere ca măcar unul dintre cei doi fii să se căsătorească într-o aşa zi importantă pentru familia noastră", a spus Ovidiu Prunariu.

Dumitru-Dorin Prunariu s-a născut la Braşov, în 27 septembrie 1952. A absolvit, în anul 1976, Facultatea de Inginerie Aerospaţială a Institutului Politehnic Bucureşti şi a lucrat ca inginer la I.A.R. Braşov. În 1978 a devenit ofiţer activ de aviaţie şi a început cursul de cosmonauţi de trei ani în Rusia. În Cosmos a efectuat 22 de experimente ştiinţifice. Din 1981 până în 1998 a fost, cu o pauză de aproape doi ani, inspectorul-şef pentru activităţi aerospaţiale în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare. În anul 1990 a fost detaşat, pentru un an şi jumătate, la Ministerul Transporturilor, pentru a îndeplini funcţia de şef al Departamentului Aviaţiei Civile. Este preşedintele Agenţiei Spaţiale Române şi unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE), din care fac parte, în momentul de faţă, peste 270 de astronauţi şi cosmonauţi din 30 de ţări. A fost ambasador la Moscova după anul 2000. Prin votul