Cele şapte mituri aviare, demontate

economiei româneşti, ocolind Bulgaria sau alţi vecini, fără să se ţină seama de mizeria de nedescris şi cârdăşiile din avicultura românească. Şapte mari mituri aviare au aterizat pe

economiei româneşti, ocolind Bulgaria sau alţi vecini, fără să se ţină seama de mizeria de nedescris şi cârdăşiile din avicultura românească. Şapte mari mituri aviare au aterizat pe tarabele zvonisticii româneşti. Doar timpul va stabili dacă vreunul are totuşi o cât de mică legătură cu realitatea. Adevărul încearcă să prezinte, obiectiv, şi argumentele specialiştilor care combat teoriile conspiraţiei.

1. Teoria conspiraţiei
Mitul conspiraţiei spune că virusul a fost "inventat" de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a favoriza vânzările de antivirale. În realitate, îngrijorarea OMS priveşte izbucnirea unei pandemii de gripă umană, prin combinarea celor două tulpini de virus. Temerile au baze istorice. Gripa spaniolă din 1918, care a făcut peste 50 milioane de victime, a pornit tot de la un virus aviar. Ca şi în cazul unui mare cutremur, întrebarea nu este dacă va avea loc o pandemie, ci când se va declanşa. Limitând focarele de gripă aviară, se reduc şansele de întâlnire între cele două virusuri. Dacă virusul va suferi mutaţii şi se va putea transmite de la om la om, se va răspândi pe tot globul în 48 de ore, din cauza circulaţiei intense. OMS nu este singurul organism implicat în gestionarea crizei, ceea ce ar face dificilă păstrarea secretului, în cazul unei conspiraţii. Măsurile de precauţie luate până acum de OMS sunt folositoare şi ca exerciţii pentru ca guvernele să fie pregătite pentru pandemie.

2. De ce sunt focare doar în România?
Mulţi se întreabă de ce apar focare doar în România, iar alte ţări din Balcani sunt ferite. Explicaţiile specialiştilor sunt simple: clima şi relieful permit păsărilor migratoare, purtătoare ale virusului, să trăiască în România. În Bulgaria, unde relieful este muntos, nu există lacuri căutate de "migratoare". Organizaţiile internaţionale au raportat focare şi în Ungaria, Slovacia, Germania, Franţa, Italia, Danemarca sau Marea Britanie, dar mediatizarea lor a fost mai puţin intensă.

3. Virusul nu putea trece iarna!
Puii-santinelă nu au murit, nici migratoare bolnave nu au mai fost depistate. Atunci, de unde o nouă criză ? Explicaţia este că, în special în Delta Dunării, virusul a putut supravieţui pe parcursul iernii. Încă din octombrie 2005, experţii avertizau că H5 va mai rămâne în Deltă câţiva ani după închiderea focarelor. Iarna blândă a făcut ca unele păsări migratoare să nu-şi fi continuat zborul spre zonele calde din Africa, rămânând ca rezervoare de virus, alături de păsările care trăiesc în Deltă şi s-au contaminat în toamnă. Unii medici veterinari susţin că focarul din Deltă este singura explicaţie a răspândirii virusului în ţară.

4. România, incapabilă să-şi apere frontiera
Teoria duşmanului din afară, pe care o susţin naţionaliştii, a fost întărită de controversatul Raport SRI, care incriminează Ungaria şi Slovacia. Teoria este combătută de reacţia Comunităţii Europene în cazul României. În plină criză, interdicţiile de export pentru ţara noastră au fost extinse la numai 5 judeţe, în total fiind sub embargou 16. Politica UE nu a vizat izolarea întregii ţări, ci doar a regiunilor expuse. Reciproca acestei măsuri: deşi au existat importuri din ţările vecine, ele au provenit din zone ce nu fuseseră afectate de virus.

5. UE doreşte dispariţia micilor producători şi a păsărilor de curte
Teoria pleacă de la presupunerea că H5 a fost răspândit pentru a lovi în micii producători avicoli şi în agricultura de subzistenţă, ca să facă loc exporturilor din UE. În realitate, în orice economie de piaţă viabilă se produce o "înghiţire" a producătorilor cu putere financiară mică, de către marile companii. Consolidarea pieţei, normală în capitalism, se bazează pe concentrarea producţiei în mâna unor concerne care pot realiza economii de scală. Nu era necesar H5 pentru a declanşa un fenomen ce se petrece oricum, în toate industriile. Cât priveşte gospodăriile ţărăneşti, oamenii au fost despăgubiţi pentru păsările eutanasiate, iar avicultura "de subzistenţă" se poate relua, cum s-a şi întâmplat la Ceamurlia, de exemplu.

6. Înţelegeri oneroase între veterinari şI firmele de dezinfecţie
Au apărut pe piaţă o dată cu izbucnirea primelor focare şi susţine că gripa aviară nu există, dar psihoza este alimentată de laboratoarele de testare, pentru ca firmele producătoare de substanţe dezinfectante să-şi vândă marfa. În realitate, lumea medicilor veterinari este împărţită în multe tabere. Fiecare dintre marii distribuitori de produse anti-aviare are propria sa echipă veterinară. La împărţirea zonelor de influenţă între firme, au existat doar câteva care au adjudecat licitaţiile în domeniu. În aceste condiţii, cele ieşite din ecuaţie ar fi primele interesate să demonteze conspiraţia. Acest lucru nu s-a întâmplat.

7. Guvernul este înţeles cu importatorii
Producătorii doreau ca România să restricţioneze importurile din Franţa şi Germania. Cum arătam, nu se putea face acest lucru, în condiţiile în care aceste state au aplicat imediat regionalizarea, iar tratamentul comercial trebuie să fie reciproc. Producătorii mai spun că autorităţile permit importul din SUA şi Brazilia, pe care legislaţia europeană îl interzice. Greu de crezut că România îşi poate permite dispute comerciale cu SUA. Totuşi, se fac eforturi pentru ajutorarea producătorilor locali: Ministerul Agriculturii a majorat pentru 6 luni taxele vamale, oferind subvenţii şi despăgubiri pentru mortalităţi. Ieri s-a anunţat că subvenţia va creşte de la 1,4 lei la 2,8 lei pe cap de pui.