O şansă pentru Traian Băsescu
0"România a revenit la politica de tip balcanic, imediat după ce a aderat la Uniunea Europeană (…). România nu are în prezent un ministru de externe şi nici ambasadori în capitale
"România a revenit la politica de tip balcanic, imediat după ce a aderat la Uniunea Europeană (…). România nu are în prezent un ministru de externe şi nici ambasadori în capitale importante precum Londra, Paris şi Washington. Activitatea legislativă este, de asemenea, blocată, deoarece liberalii şi democraţii - cele două partide importante din cadrul coaliţiei de guvernare - refuză să îşi semneze decretele şi legile". Un verdict scurt şi dur. O "poză" a României, extrem de fidelă, văzută din afară.
Rechizitoriul aparţine prestigiosului cotidian american "International Herald Tribune". Dar, oare la Bucureşti, mai aude cineva? Mai vede cineva? Toată lumea pare prinsă până peste urechi în interminabila gâlceavă Băsescu - Tăriceanu, ajunsă, se pare, la punctul culminant. Cine va câştiga? Tragic e că fiecare dintre cei doi crede că laurii îi vor aparţine în cele din urmă. Când, de fapt, vai!, vor pierde amândoi şi, mai presus de ei, România. Diagnosticul pus de "International Herald Tribune" e clar, din acest punct de vedere. În popor, se spune că "cel mai deştept cedează primul". Nici Tăriceanu, nici Băsescu nu par a se fi adăpat la izvorul înţelepciunii populare. Situaţia însă a depăşit acest punct în care rezolvarea ar putea părea simplă. Pentru binele României, ar trebui să cedeze… amândoi. Asta dacă ar fi conştienţi că războiul dintre Palate nu poate avea un câştigător.
E clar că, indiferent de cum va arăta scena politică de acum încolo, ea nu mai reflectă opţiunile politice făcute de populaţie în 2004. Un guvern minoritar PNL (sau PNL - UDMR), susţinut de PSD, e departe de votul pe care l-au dat românii atunci. O soluţie cu PNL în Opoziţie, aşijderea. Din acest punct de vedere, alegerile anticipate susţinute cu atâta înverşunare de preşedintele Băsescu par a se contura drept cea mai raţională soluţie. Da, însă cu condiţia de a avea alegeri anticipate şi pentru parlament, şi pentru preşedinţie. Aici greşeşte presa, care s-a transformat într-un soi de cor de microbişti în sprijinul uneia sau celeilalte dintre părţi. Or, cea mai raţională poziţie, dacă presa ar reprezenta cu adevărat vocea opiniei publice, ar fi ca ziariştii să solicite demisia atât în cazul lui Tăriceanu, cât şi în cazul lui Traian Băsescu. În plus, preşedintele nu sesizează că aici e şansa sa: negocierea cu parlamentul a unei demisii, în schimbul trecerii la o republică parlamentară. Apoi, va putea candida, în fruntea PD, la postul de premier, iar după obţinerea sufragiilor electoratului, îşi va putea pune în practică toate fanteziile politice. Poate se mai gândeşte…