Cine salvează zimbrii din România?

Rezervaţia de Zimbri, din Parcul Naţional Retezat, judeţul Hunedoara, riscă să rămână fără zimbri, întrucât Direcţia Silvică nu are bani şi pentru aceste animale. Primăria din

Rezervaţia de Zimbri, din Parcul Naţional Retezat, judeţul Hunedoara, riscă să rămână fără zimbri, întrucât Direcţia Silvică nu are bani şi pentru aceste animale. Primăria din Haţeg a întocmit documentaţia de preluare, dar situaţia terenurilor este încă neclară, multe dintre ele fiind - aparent - retrocedate.

În România există trei rezervaţii de zimbri, la Dragoş Vodă, în judeţul Neamţ, la Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, şi în Haţeg, din judeţul Hunedoara. Ultima este, de departe, cea mai vitregită, consemnează "24 de ore-Cotidianul de Vest".

Viceprimarul Ioan Dăbelea consideră că rezervaţia se află într-un stadiu avansat de degradare, iar viaţa celor câţiva zimbri care se găsesc aici este pusă în pericol. În anul 1958, aici erau aproape 30 de exemplare, iar rezervaţia din Pădurea Silvuţ ajunsese un fel de pepinieră pentru celelalte zone ale ţării. În anul 2002 însă, la Haţeg mai existau doar două exemplare, botezate Romi şi Romina.

Doar patru zimbri, în rezervaţie

Dintre cele patru exemplare, cel mai bătrân zimbru de la Haţeg are aproape 20 de ani, iar cel mai tânăr este un pui de doi ani şi şapte luni. Săptămânal, circa 300 de turişti achită contravaloarea biletului, doi lei, pentru a vedea aceste animale, dar vizibilitatea este redusă din cauza gardului de beton, care împrejmuieşte ţarcul zimbrilor. "Banii încasaţi din vânzarea biletelor nu acoperă cheltuielile. Un singur zimbru mănâncă zilnic 10 kilograme de grăunţe plus un supliment alimentar.

O parte a terenului împădurit a fost retrocedată foştilor proprietari. Chiar săptămâna trecută au venit să măsoare suprafeţele şi urmează, probabil, să mai retrocedeze o parte", a spus un îngrijitor al rezervaţiei. Garda de Mediu nu a găsit deficienţe, după cum a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan, iar subprefectul de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, a spus că retrocedările puteau fi făcute doar până la intrarea în vigoare a Legii 47/2007.

"În Parcul Naţional Retezat am retrocedat circa 14.000 de hectare. După apariţia acestei legi, niciun centimetru", afirmă Vladu. Şi secretarul oraşului Haţeg, Siminic Botea, susţine că nu are cunoştinţă de vreo nouă retrocedare.