Ce salariu minim poate "duce economia"?

Sindicatele se pregătesc să ceară o creştere de peste 35%, dar patronii sunt mai "reţinuţi" . Chiar dacă la prima vedere este o sumă derizorie, salariul minim este o miză importantă

Sindicatele se pregătesc să ceară o creştere de peste 35%, dar patronii sunt mai "reţinuţi" .

Chiar dacă la prima vedere este o sumă derizorie, salariul minim este o miză importantă pentru întreaga economie. Grilele de salarii, dar şi beneficiile sociale se raportează la acest salariu.

Săptămâna viitoare este programată începerea negocierilor pentru revizuirea salariului minim pe economie, în cadrul actualului contract colectiv de muncă 2007-2011. Negocierile se anunţă destul de aprinse - evident, sindicatele vor o creştere, şi nu orice creştere.

Marile confederaţii încă nu au anunţat oficial suma de la care vor pleca negocierile, dar se conturează un nivel de 600 de lei brut, pentru un program complet de lucru de 170 de ore. În prezent, salariul minim brut pe economie, cu excepţia sistemului bugetar, este de 440 de lei. Salarii decente ca-n Europa, ideea fixă a sindicatelor Saltul de 36% este unul spectaculos, pentru că, dacă luăm în calcul inflaţia oficială estimată, se ajunge la o creştere reală de circa 30%.

Iar dacă ne raportăm la salariul din domeniul bugetar, creşterea nominală preconizată ar fi în jurul a 54%. "Nu lăsăm nimic, vrem să vedem argumentele pentru care nu ar trebui să avem această creştere", spune Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

Argumentele părţii sindicale sunt clare şi previzibile. "Sunt studii care arată că, din 1993 încoace, productivitatea muncii a crescut de 10 ori, în principal ca urmare a disponibilizărilor de personal. În acelaşi timp, salariul minim real a crescut de doar trei ori", spune Bogdan Hossu. Un alt argument ţine de domeniul "alinierii la modelul social european - dacă în Europa, raportul dintre salariul minim şi cel maxim din acelaşi sector este de 1 la 10, la noi, raportul e de 1 la 100, în domeniul privat, şi de 1 la 70 la bugetari".

"Discuţiile vor trebui să ia în calcul nivelul de trai scăzut, dar şi criza acută de forţă de muncă. Spre exemplu, dacă te duci pe un şantier constaţi că nu mai vine nimeni să-ţi muncească fără 1.000 de lei net şi asta la cel mai redus nivel de calificare", spune Valentin Mocanu, purtătorul de cuvânt al CNSRL. De partea cealaltă şi argumentele patronilor sunt previzibile.

Raportul cost - beneficiu, ideea fixă a patronilor "Omeneşte vorbind, un salariu de 600 de lei brut este... nimic. Dar, din punctul de vedere al patronului care se uită pe productivitatea muncii, foarte puţini muncitori merită o asemenea creştere de salarii", spune Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii. Din punctul de vedere al patronului, "raportul european" e simplu - "cea mai mică productivitate în construcţii în Germania e de 2.500 de euro/om/lună.

La noi, e în jur de 1.000". Adriana Iftimie spune că este o diferenţă mare între munca muncitorului român în ţară şi în afară, nu întotdeauna cauza stă în salariu. "Un muncitor cu o calificare bună poate să ajungă să câştige şi la noi peste 1.000 de euro pe lună. Un asemenea muncitor ştie cât să ceară şi cum să ceară. De salariul minim sunt interesaţi în primul rând muncitorii necalificaţi, iar o creşetre mare va încuraja nemunca".

În fabrica sa de textile din Timişoara, patronul Maria Grapini oferă un salariu minim de 560 de lei, dar "este "depăşit prin sporuri". De aceea, un salariu de 600 de lei nu ar fi o problemă. Spune însă că, în ciuda cursurilor de calificare pe care le face, inclusiv în mediul rural, nu mai găseşte confecţioneri care să-şi facă norma minimă în trei minute, ca afară".

"Înţelegem nevoia de trăi cu un salariu mai mare, dar problema la nivelul industriei este că nu mai găsim oameni cu abilităţile necesare ca măcar să-şi scoată salariul", spune Maria Grapini, preşedinte al patronatului din Industria Uşoară.

Carte de muncă, costuri suplimentare pentru angajatori Dincolo de problema de productivitate, patronul mai întâmpină şi "clasica" problemă a costurilor mari cu salariatul angajat cu carte de muncă. În spatele salariului "în mână" se află taxele sociale, dar şi costuri "neeuropene". Spre exemplu, noi trebuie să plătim o parte din concediile medicale, deşi peste tot în afară acestea se suportă din contribuţiile sociale", spune Maria Grapini.

Povara costurilor este principala responsabilă de existenţa unui segment mare de economie subterană şi face ca, în final, patronatul să fie reticent la o majorare foarte mare a salariului. "Cred că un nivel suportabil ar fi undeva în jurul a 540 de lei, 600 mi se pare prea mult", spune Adrian Izvoranu, directorul patronatului din Industrie şi Servicii, CPISC.

22% reprezintă creşterea salariului mediu net pe economie în ultimele 12 luni

Nu mai găsim oameni cu abilităţile necesare ca măcar să-şi justifice salariul
Maria Grapini
preşedintele patronatului
din Industria Uşoară

În termeni de productivitate a muncii, foarte puţini muncitori merită o asemenea creştere de salarii
Adriana Iftime
directorul Patronatului Societăţilor
din Construcţii