Salvaţi Roşia Montană cu o pereche de cercei!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Băcăuanii Florin Suciu (stânga) şi Sebastian Muscalu vor dona statului doi cercei din aur de 14 carate
Băcăuanii Florin Suciu (stânga) şi Sebastian Muscalu vor dona statului doi cercei din aur de 14 carate

Doi tineri au plecat pe jos, de la Bacău la Bucureşti, pentru a-i înmâna preşedintelui Traian Băsescu câte un cercel din aur. Ei speră să-l convingă astfel pe şeful statului să renunţe la proiectul Roşia Montană. Florin Suciu şi Sebastian Muscalu cred că România n-ar mai avea nevoie să exploateze zăcămintele aurifere din Munţii Apuseni dacă fiecare român ar dona câte o bijuterie din aur.

Startul neobişnuitului protest a fost dat ieri-dimineaţă în Piaţeta Tricolorului din Bacău. Florin Suciu (35 de ani) şi Sebastian Muscalu (21 de ani) vor merge pe jos aproape 300 de kilometri până în Capitală. Echipaţi cu toate cele necesare unei călătorii (rucsaci, corturi, provizii), ei vor purta şi pancarte pe care stă scris „Salvaţi Roşia Montană" sau „Aur pentru preşedinte". Traseul pe care îl vor parcurge timp de nouă zile - Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Bucureşti - urmează ruta Drumului European E 85.

Ţinta finală este Palatul Cotroceni, unde cei doi băcăuani vor să doneze statului român, prin intermediul lui Traian Băsescu, doi cercei din aur de 14 carate. „Domnul preşedinte a spus că aurul de la Roşia Montană poate salva România. Noi deschidem acum un drum prin care românii de rând să doneze aur pentru această ţară, iar autorităţile statului să renunţe la proiectul privind exploatarea bogăţiilor de la Roşia Montană", a declarat Florin Suciu.

Argumentul protestatarului este că, dacă proiectul va primi undă verde, întreaga zonă va deveni, în maximum 15 ani, o „ruşine naţională". „Nici Ceauşescu nu a exploatat această rezervă de aur. Acolo se află masivul Cârnic, cu zeci de kilometri de galerii subterane săpate de daci, traci şi celţi. Este o zonă cu vestigii arheologice, ce poate fi exploatată turistic mulţi ani de-acum încolo. Tezaurul este al României, nu al unor grupuri de interese", a mai spus Suciu, la plecarea în „Marşul Aurului".

Încurajaţi şi ajutaţi cu bani de drum

Dacă la început iniţiatorul protestului era decis să plece de unul singur, cu doar două zile înainte i s-a alăturat şi Sebastian Muscalu, student în anul al treilea la Universitatea „Vasile Alecsandri", Facultatea de Ecologie şi Protecţia Mediului. „Lumea are nevoie de oameni care să dea un exemplu. Nu este legal să distrugi un masiv muntos pentru ca statul român să facă rost de aur. Această bogăţie este a întregii ţări. Exploatarea se face pe bază de cianuri şi este un factor de poluare foarte mare. Nu putem lăsa ca o zonă întreagă să fie distrusă din dorinţa unora de a se îmbogăţi", a spus tânărul.

La plecarea în "Marşul Aurului", cei doi tineri au fost încurajaţi de mai mulţi băcăuani care le-au oferit şi bani de drum. „Le-am dat 50 de lei. Îi apreciez pentru curajul lor şi atitudinea de care dau dovadă. Românii trebuie să fie uniţi şi să nu permită încălcarea legilor. La Roşia Montană sunt încălcate o serie de legi ecologice, dar şi culturale", a declarat Constantin Topală, preşedintele Ordinului Cavalerilor Echităţii din România.

Vor ca aurul să fie depus la BNR

Odată ajunşi în Capitală, cei doi băcăuani mizează pe sprijinul altor protestatari. „La intrarea în Bucureşti vor fi aşteptaţi de peste 300 de persoane care îi vor însoţi până la Palatul Cotroceni. Şi bucureştenii vor dona, la rândul lor, aur pentru preşedinte. Acest gest este unul simbolic, însă vrem ca aurul să ajungă în rezervele Băncii Naţionale şi să fie pus alături de cele 104 tone deja existente", a spus Ramona Duminicioiu, reprezentanta Asociaţiei „Alburnus Maior", organizaţie ce militează împotriva proiectului de la Roşia Montană.

Grămăjoara de bijuterii pe care organizatorii speră s-o strângă din donaţiile participanţilor la protest va fi însoţită şi de un mesaj. „Îi vom spune preşedintelui că acesta este aurul pe care statul român îl poate obţine de pe urma exploatării făcute de firma canadiană. Să ia mai degrabă aurul nostru şi să lase Roşia Montană în pace!", a mai spus Suciu.

Acţiunea de protest nu va lua însă sfârşit la porţile Palatului Cotroceni. Imediat după ce vor depune aici metalul preţios, protestatarii se vor îndrepta spre Roşia Montană, unde, în perioada 21-30 septembrie, va avea loc Tabăra Internaţională „Reclaim the Fields - Pământul este al nostru", ediţia a treia.

„Vom participa peste 500 de tineri din ţară, dar şi din străinătate, iar scopul nostru principal este să protestăm faţă de exploatarea aurului din zonă. Locuitorii de la Roşia Montană au nevoie de locuri de muncă, însă ne opunem ideii de profit fără scrupule", explică Florin Suciu.

Cei doi băcăuani le vor povesti celor prezenţi în tabără experienţa lor şi vor încerca să găsească şi alte soluţii pentru a se opune controversatului proiect minier. „Peste 26.000 de români au semnat deja o petiţie împotriva exploatării, pe site-ul www.rosiamontana.net. Ar trebui să se ţină cont de dorinţa acestui popor", a mai spus Ramona Duminicioiu de la Asociaţia "Alburnus Maior".

Românul nu-şi mai ia bijuterii

Rezerva de aur a României este în prezent de 103,7 tone, mai mică decât cea din Algeria (173,6 tone), Filipine (158), dar mai mare faţă de Australia (79,9) sau Danemarca (66,5). În ceea ce priveşte aurul deţinut de români, sub formă de bijuterii sau lingouri, Mihail Pacioianu, preşedintele Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase - Diamond Gold, susţine că este greu de evaluat. Un indiciu ar putea fi vânzările bijuteriilor de aur. Acestea au scăzut de la maximum 15 tone pe an în 2007 şi 2008 la 7,5 tone pe an în 2009 şi 2010. Pentru acest an, Pacioianu estimează că va atinge doar 6 tone. Rezultă că, în ultimii cinci ani, românii au cumpărat puţin peste 50 de tone de aur. Astfel, fiecare român a cumpărat mai puţin de jumătate de gram pe an.

Sud-coreenii au donat aur ca să scoată ţara din criză

În 1998, Coreea de Sud a apelat la populaţie pentru a scoate economia din criză, având în vedere lipsa acută de lichidităţi cu care se confrunta ţara. Într-o campanie derulată la nivel naţional - condusă de mari companii, inclusiv Daewoo, Hyundai şi Samsung -, sud-coreenii au fost îndemnaţi să doneze statului obiecte din aur. Acestea au fost topite, transformate în lingouri şi vândute pe pieţele internaţionale. Dacă fiecare român ar dona statului câte trei grame de aur, atât cât reprezintă cantitatea medie pentru un cercel sau un inel, rezerva României ar putea creşte cu aproximativ 60 de tone, adică 58%.

Pentru ca rezerva statului să crească cu circa 300 de tone (cât este rezerva de la Roşia Montană), fiecare român ar trebui să doneze câte 15 grame de aur. Pentru a acoperi însă redevenţa de 4% pe care statul o primeşte pentru a concesiona resursele şi 19% din participaţia acestuia la proiect, sunt necesare 70 de tone de aur, adică 3,5 grame de aur din partea fiecărui român.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite