Alexandru Sassu: „Statul român nu este interesat să investească la Roşia Montană”

Ce şanse sunt ca Roşia Montană să devină sit UNESCO? Care sunt beneficiile pe care locuitorii le vor avea după această includere pe lista monumentelor universale? Ce face statul român pentru pătrunderea în patrimoniul UNESCO?

La aceste întrebări au răspuns Alexandru Sassu- preşedintele fostei comisii parlamentare de anchetă a proiectului Roşia Montană, Ştefan Bîlici- arhitect de la Asociaţia „Arhitectură. Arheologie. Restaurare", Peter Ooostveen, preşedinte „Asociaţia Heritage -parteneră UNESCO, în cadrul dezbaterii online, organizată de Adevărul TV.

Arhitectul Ştefan Bîlici a spus că pentru includerea în lista monumentelor UNESCO nu există vreo condiţie de natură economică. „Înscrierea în patrimoniul UNESCO presupune de fapt două etape. Prima înseamnă înscrierea pe lista tentativă, adică pe lista monumentelor istorice naţionale. Dacă România înscrie această localitate pe lista tentativă ar însemna că face o declaraţie că este de acord. După un an de la înscrierea pe lista tentativă, urmează înscrierea în lista monumentelor universale", a spus Ştefan Bîlici. El a adăugat că noi ne aflăm astăzi „în etapa zero, când Ministerul Culturii n-a făcut nimic".
Prin telefon, primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui, a spus că înscrierea localităţii pe lista UNESCO este de fapt „o tentativă de a opri investiţia în minerit care are loc în prezent". „Eu ca primar al comunei trebuie să duc mai departe voinţa populaţiei din zonă", a spus Furdui.

Primarul s-a contrazis cu Ştefan Bîlici pe tema legislaţiei care trebuie respectată. „În 80% din satul Roşia Montană nu se poate construi pentru că este zonă industrială", a spus arhitectul. Primarul a spus că nu este adevărat, că oamenii pot construi. „Trebuie să ţinem cont când vrem să construim de o licenţă minieră valabilă", a spus Eugen Furdui.

„Dacă în Olanda exista o localitate precum Roşia Montană, atunci lângă ea se construia un aeroport"

Alexandru Sassu a declarat că atunci când a fost în zonă a găsit lumea de la Roşia Montană împărţită în pro sau contra proiectului minier. „Statul român nu este interesat să investească acolo", a declarat Sassu. El a mai spus că este nevoie de bani înainte de a propune ca localitatea să fie inclusă în patrimoniul universal. „Pe tot parcursul acestui proiect statul a avut un rol foarte ciudat. Ba a făcut un pas înainte, ba a făcut doi paşi înapoi. Dar în privinţa patrimoniului nu s-a făcut nimic, se discută mai mult despre patrimoniu de când a început proiectul", a spus Sassu.

Peter Oostveen, preşedintele Asociaţiei „Heritage" a spus că intrarea în UNESCO nu va fi uşoară, dar va aduce locuri de muncă pentru locuitorii din zonăcare vor putea lucra la ecologizarea zonei. „ Dacă în Olanda exista o localitate precum Roşia Montană, atunci lângă ea se construia un aeroport pentru ca turiştii să poată ajunge la ea", a spus Oostveen.

Ministerul Culturii este responsabil

Mircea Diaconu, membru în comisia parlamentară permanetă pentru relaţia cu UNESCO, a intervenit prin telefon şi a spus că singura instituţie în măsură să trimită dosarul pentru includerea în patrimoniu universal este Ministerul Culturii. „Dosarul a fost făcut iniţial, apoi ni s-a spus că s-a pierdut. După intervenţii a fost regăsit. Nu cred că toată localitatea Roşia Montană poate fi considerată patrimoniu. Dar galeriile romane care sunt acolo pot fi delcarate monumente şi există o şanse ca Roşia Montană să intre în UNESCO, dacă Ministerul Culturii trimite dosarul", a spus Diaconu.

Alexandru Sassu a mai spus că fără investiţii serioase patrimoniu se degradează pe zi ce trece, iar zona a fost părăsită, iar acum au mai rămas câţiva mineri. „Eu nu cred că acest proiect minier se va face, dar nici că Roşia Montană va fi înscrisă în patrimoniul universal. Compania Gold Corporation nu este interesată să facă proiectul, sunt interesaşi însă să apară informaţii pozitive pentru că sunt înscrişi pe bursa de la Toronto, de unde se obţin bani frumoşi", a conchis Sassu.