Blestemul aurului de la Roşia Montană

Cristian George Ciani, un tânăr de 29 de ani din Cluj-Napoca, a murit asfixiat într-o galerie de mină din Roşia Montană, în timp ce căuta aur. Galeriile minelor de aur din Munţii Apuseni sunt securizate de mântuială, astfel că oricine poate intra.

Inginerul Cristian George Ciani se trage dintr-o familie de mineri din Abrud, care au lucrat la mina de aur de la Roşia Montană. Copilăria nu a fost lipsită de istorioare despre comorile care se ascund în munte, iar acum, la maturitate, inginerul a hotărât să-şi încerce norocul în galeriile părăsite din satul Corna (judeţul Alba). Tânărul cunoştea bine galeriile din Roşia Montană. A învăţat multe de la buni­­cul său, care a fost miner, şi a ascultat cu atenţie poveştile bătrânilor care spun că în munte sunt încă multe filoane de aur care pot fi exploatate şi manual. Joi, 4 august, înainte de prânz, înarmat cu un detector de metale, o săpăligă, lanternă pentru cască cu acumulatori, o daltă şi un ciocan, Cris­­tian a luat drumul Galeriei Vercheş. Nu era pentru prima dată când pleca în căutări, aşa că de data aceasta a intrat în subteran mai adânc, la 600 de metri.

Avea detectorul de metale la el

La căderea serii, tânărul nu a mai apărut, iar bunica şi unchiul său au început să se îngrijoreze. Au anunţat poliţia şi au pornit în căutarea lui. Unchiul este cel care a găsit maşina lui Cristian în apropierea galeriei şi a bănuit că se află înăuntru. Pe la ora 4.00 dimineaţa i-au găsit şi cadavrul, dar poliţiştii nu s-au putut apropia să-l scoată. Galeria veche de 200 de ani şi abandonată în anii '80 nu ascunde doar gaze toxice, ci se poate şi prăbuşi în orice moment.

Opt salvatori minieri de la Serviciul de Salvare Montană Petroşani s-au chinuit trei ore să îl scoată pe tânăr din galerie. „L-am găsit la 600 de metri de intrare, pe un suitor de 30 de metri", a spus Gheorghe Lumânar, şeful serviciului. „Lângă cadavru au fost găsite un detector de metale, o săpăligă pentru minerit şi alte obiecte care este posibil să fi fost folosite pentru căutare de minereu aurifer. Bărbatul era murdar de pământ şi pe faţă avea câteva zgârieturi uşoare", a spus Luminiţa Prodan, purtătorul de cuvânt al IPJ Alba.

Poliţiştii au confirmat că inginerul a murit asfixiat din cauza concentraţiei foarte scăzute de oxigen din galerie. Anchetatorii mai susţin că rudele din Abrud ştiau unde a plecat Cristian, drept dovadă că unchiul acestuia l-a găsit repede. Niciunul dintre membrii familiei nu a dorit însă să facă declaraţii. De asemenea, este posibil ca tânărul să fi fost însoţit şi de alte persoane, care l-ar fi părăsit în mină.

Un panou de avertizare

Intrarea în mină se face uşor, galeria abandonată de 30 de ani fiind una dintre cele în care doar un panou avertizează că trecerea este interzisă. Acestea se află în continuare în administrarea Roşia Min, societate minieră de stat, filială a companiei Minvest Deva. Roşia Min şi-a oprit activităţile de exploatare în anul 2006. În prezent administrează programul de conservare şi închidere a galeriilor, finanţat de Guvern. „Avem 34 de galerii în programul de monitorizare permanentă. Sunt verificate intrările de două ori pe săptămână. Intrările principale au pază permanentă, iar cele secundare sunt cu grilaj sau uşi de tablă. Aceste galerii au foarte multe legături prin care se poate intra prin înlăturarea uşii sau a grilajului", susţine Valentin Rus, directorul Roşia Min.

Teoretic, paznicii verifică dacă s-a intrat în mină sau dacă s-a prăbuşit vreun perete în mină. Practic, galeria abandonată de 30 de ani are doar un panou care avertizează că trecerea este interzisă şi era „blocată" de o uşă deschisă. Totuşi, spune Rus, deocamdată nu se poate spune cu certitudine pe unde a pătruns Cristian în mină. „Ancheta va arăta pe unde a pătruns în galerie. Ştiu doar declaraţia celui care l-a găsit şi care ne-a spus pe unde a intrat el. De scos, a fost scos prin intararea principală în galerie", a spus Rus. Aceasta se află de cealaltă parte a masivului Cârnic, faţă de locul pe unde se presupune că a intrat tânărul.

Ocupaţie: căutător de aur

Cristian era căsătorit de un an, dar soţia sa, Ioana, locuieşte în SUA împreună cu părinţii tânărului. Inginerul revenise în ţară pentru că avea de rezolvat nişte probleme legate de viză. Ar fi trebuit să se întoarcă în scurt timp la familia de peste Ocean, dar între timp locuia la Cluj-Napoca. Nu muncea nicăieri, aşa că deoseori pleca la Abrud, la bunica lui, de unde pornea în explorări miniere în zona Corna - Roşia Montană. Oamenii care locuiesc în zona galeriilor susţin că acestea sunt vizitate destul de des de persoane care doresc să găsească aur şi să se îmbogăţească, iar Ciani era printre acestea.

Arie de exploatare

Galeria în care Cristian George Ciani şi-a pierdut viaţa săpămâna trecută se află exact în zona care ar urma să fie afectată de proiectul minier privat iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation. Masivul Cârnic ar urma să fie principala arie de exploatare a aurului în Roşia Montană. Recent, Ministerul Culturii a eliberat certificatul de descărcare arheologică care permite firmei private să demareze activitatea, după obţinerea avizului de mediu şi a autorizaţiei
de construcţie.

Visul îmbogăţirii: moarte sau închisoare

Accesul în mină este oprit doar de un panou şi de o panglică

Închise la începutul anilor '80, minele de exploatare auriferă din Apuseni au atras interesul căutătorilor imediat după Revoluţie. Unii au ales să „atace" siturile arheologice. Li se spune „kosonari", pentru că vânează monedele dacice. Succesul unora dintre ei, care au găsit mii de bănuţi de aur, a făcut ca fenomenul să ia amploare şi chiar să scape de sub control la un moment dat. Reţelele de trafic de obiecte dacice se internaţionalizaseră. Se ajunsese chiar până acolo ca pe piaţa neagră kosoni să fie „demonetizaţi" din cauza numărului mare existent în „circulaţie". Căutătorii de comori dacice au mai fost temperaţi după 2007, când poliţia a instrumentat zeci de dosare penale şi au fost efectuate numeroase arestări.

Pe lângă kosonari, de febra aurului au fost atinşi şi „minerii". Ei sunt copii sau nepoţi de muncitori în galeriile minelor aurifere şi sunt încurajaţi de poveştile rudelor care au lucrat în mină. Investesc în echipamente (detectoare de metal, târnăcoape, lămpi, cabluri etc.) convinşi fiind că îşi vor recupera banii din aurul pe care îl vor găsi. Practic, ei îşi riscă viaţa, cum este cazul inginerului Cristian Ciani, dar şi libertatea, dat fiind că mineritul clandestin este interzis şi se consideră furt.

Este cazul a patru persoane, printre care şi o femeie, care în 2008 erau cercetate de poliţiştii hunedoreni, după ce au pătruns ilegal în subteranul fostei mine de aur Barza, lângă municipiul Brad (Hunedoara), şi au furat aproape două kilograme de minereu ce conţinea urme de aur şi argint fin.