Nu românii au trădat, ci Germania şi-a trădat vocaţia europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În numărul de ieri al ziarului Adevărul, Wilfried Lang, absolvent al Universităţii Standfort din SUA, martor ocular al evenimentelor petrecute în august 1944 în România, formulează câteva

În numărul de ieri al ziarului Adevărul, Wilfried Lang, absolvent al Universităţii Standfort din SUA, martor ocular al evenimentelor petrecute în august 1944 în România, formulează câteva opinii critice cu privire la împrejurările ieşirii României din război şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Autorul pune în discuţie atitudinea manifestată în acele zile în România faţă de trupele germane, cu care până atunci se aflaseră de aceeaşi parte a baricadei. Prof. Dr. Nicoale-şerban Tanaşoca răspunde azi acestor opinii.
Credeţi că românii şi regele Mihai I pot fi acuzaţi că au trădat Germania, după ce l-au înlăturat de la putere pe mareşalul Antonescu?
- Fidelă până în ultimul ceas ordinii versailleze, valorilor civilizaţiei europene moderne, naţionale, liberale şi democratice, România s-a alăturat Axei revizioniste abia după ce Germania hitleristă declanşase războiul pe frontul occidental, ne anihilase aliaţii, zdrobise Franţa, asedia Anglia şi, mai ales, încheiase cu URSS faimosul pact de neagresiune prin care cele două state totalitare îşi împărţiseră Polonia şi Europa de răsărit şi dezmembraseră România Mare. A fost o aliniere impusă prin presiuni şi dictată de disperare, nu de afinităţi ideologice ori idealuri comune, asumată de un militar, generalul Ion Antonescu, ostil, deopotrivă, nazismului şi bolşevismului, asociate în momentul accesiunii lui la putere. Acestei alinieri i-a pus capăt un act impus de lipsa oricărei alte perspective, actul de la 23 august 1944, înfăptuit de Regele Mihai I, ostil şi el deopotrivă nazismului şi bolşevismului, într-un moment în care URSS hotărâse formula de împărţire a Europei cu marile democraţii occidentale, cu care se aliase, într-un târziu, pentru a respinge agresiunea Reichului nazist, dar pe care nu a încetat niciodată să le submineze. Reichul nu a fost luat prin surprindere de reorientarea României, la care se aştepta chiar din partea guvernului antonescian, ci orbit de fanatism. Nu românii au trădat Germania, ci Germania şi-a trădat, urmându-l pe Hitler, natura şi vocaţia europeană, recuperate, astăzi, după catastrofă.
Sunteţi de acord cu teza vehiculată azi că represaliile germane, exagerate de monarhiştii români, ar fi fost în realitate minime în comparaţie cu bombardamentele aliaţilor?
După ce contribuiseră decisiv, de conivenţă cu URSS, Italia, Ungaria şi Bulgaria la dezmembrarea României Mari şi refuzaseră să se angajeze limpede, în timpul războiului, la retrocedarea Transilvaniei de nord, germanii au distrus deliberat nu numai Palatul Regal şi alte obiective din Bucureşti, luptând cu îndârjire, în limitele puterilor lor, pentru a-şi păstra controlul asupra ţării, dar au încercat să sfărâme ordinea constituţională regăsită a statului însuşi, patronând formarea unui guvern legionar satelit, la Viena, care să ia locul guvernului regal român. Manevra a eşuat, pentru că nu s-au găsit destui români, nici dintre legionari, care să o servească. Cât priveşte apărarea spaţiului aerian românesc, ineficientă în opinia guvernului antonescian, ea viza asigurarea resurselor petroliere ale Germaniei, nu securitatea aliaţilor români.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite