60 de români în experimentul care-L caută pe Dumnezeu

Un grup de cercetători români va participa la cel mai ambiţios proiect ştiinţific din istorie: reconstituirea primelor fracţiuni de secundă din viaţa Universului. Începând de miercuri, la

Un grup de cercetători români va participa la cel mai ambiţios proiect ştiinţific din istorie: reconstituirea primelor fracţiuni de secundă din viaţa Universului. Începând de miercuri, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, în cel mai mare accelerator de particule construit vreodată, oamenii de ştiinţă vor încerca să recreeze "starea" Universului de după marea explozie Big Bang.

Experimentul îşi propune să genereze "bosonul Higgs", numit şi "particula lui Dumnezeu", entitatea ce stă la baza formării Universului. Studiul acesteia va oferi informaţii ce vor putea revoluţiona fizica.

Lângă Bucureşti, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, cercetătorii români vor analiza datele primite de la graniţa franco-elveţiană, cu ajutorul unui sistem computerizat echivalent cu 20.000 de supercalculatoare din cele două milioane câte sunt implicate în proiect.

Oamenii de ştiinţă resping speculaţiile potrivit cărora experimentul ar putea fi periculos, generând o gaură neagră ce ar duce la "sfârşitul lumii".

Mâine, cercetătorii vor încerca să recreeze "starea" Universului de după marea explozie Big Bang

Cel mai puternic accelerator de particule construit vreodată va fi pus în funcţiune mâine, cu intenţia de a afla ce s-a petrecut în urmă cu 13,7 miliarde de ani.

Acceleratorul, numit "Large Hadron Collider" (LHC), la care au lucrat timp de 10 ani circa 6.000 de fizicieni şi ingineri din 20 de ţări, este cel mai mare proiect ştiinţific al ultimelor decenii.

Cu ajutorul uriaşei maşinării, experţii vor explora cele mai mici particule din Univers, în încercarea de a descoperi modul în care acesta s-a format şi a evoluat în primele miimi de secundă ale existenţei sale.

Robert Aymar, directorul general al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN), este convins că acest experiment "va deschide calea către noi descoperiri ce vor schimba radical viziunea noastră despre lume şi, în special, despre modul în care a apărut Universul". Proiectul, la care au contribuit numeroase ţări europene (inclusiv România), dar şi SUA, Japonia, India şi Rusia, a costat peste 3,76 miliarde de euro.

Un inel-gigant sub Munţii Alpi

CERN a început să construiască, în 1996, la o adâncime de 100 de metri sub Munţii Alpi, un inel cu circumferinţa de 27 de kilometri, care a fost supus unui proces de răcire, pentru a ajunge la o temperatură de minus 271,3 grade Celsius (cu aproape două grade mai ridicată decât zero absolut).

În jurul inelului au fost instalate patru detectoare în interiorul cărora se va produce coliziunea dintre pachetele de protoni (particule din familia aşa-numiţilor "hadroni", de unde a rezultat şi numele acceleratorului).

Viteza acestora va ajunge la 99,99% din cea a luminii, adică aproximativ 300.000 km pe secundă. Experţii se aşteaptă ca "Large Hadron Collider" să genereze 600 de milioane de coliziuni pe secundă, lucru ce ar facilita naşterea unor particule nemaiobservate până în prezent, printre care şi bosonul Higgs, supranumit "particula lui Dumnezeu".

Ce vor să afle oamenii de ştiinţă

Specialiştii se referă la "particula lui Dumnezeu" cu numele de "bosonul Higgs" sau, mai simplu, "particula Higgs", în onoarea fizicianului Peter Higgs de la Universitatea din Edinburgh, care, acum mai bine de 40 de ani, a susţinut existenţa acesteia.

Higgs este de părere că, imediat după Big Bang, s-a format un câmp invizibil de forţă care a dat masă Universului şi care a făcut viaţa posibilă. La acea vreme, teoria sa a fost respinsă de CERN, dar în prezent existenţa câmpului invizibil este acceptată de cei mai mulţi oameni de ştiinţă.

Particula Higgs, considerată un element crucial în fizica particulelor, ar fi purtătoarea acestui câmp. Până în prezent însă, nimeni nu a descoperit-o, ea fiind "veriga lipsă" în procesul formării Universului. În comparaţie cu majoritatea particulelor subatomice, bosonul Higgs este masiv, cu o masă mai mare de 100 de ori decât cea a protonului.

De aceea e nevoie de un accelerator imens pentru a produce o particulă Higgs. Este ceea ce se aşteaptă de la LHC. Robert Aymar este convins, totodată, că uriaşul accelerator de sub Munţii Alpi va furniza identificarea particulelor care alcătuiesc materia neagră ce ar reprezenta, potrivit specialiştilor, 23% din totalul Universului.

În plus, unul dintre cele patru detectoare ale "Large Hadron Collider" va încerca să înregistreze ce se întâmplă cu antimateria, prezentă la momentul exploziei primordiale Big Bang în cantitate egală cu materia.

Cercetătorii, ameninţaţi cu moartea

Experimentul a suscitat şi reacţii adverse extrem de virulente. Potrivit cotidianului britanic "Daily Mail", care îl citează pe chimistul german Otto Rossler, experimentul de sub Munţii Alpi ar putea provoca mai multe găuri negre, care în timp s-ar mări, "înghiţind" Pământul, din cauza extraordinarei forţe gravitaţionale.

Iniţiatorii proiectului au respins însă afirmaţiile lui Rossler, asigurând opinia publică de siguranţa experimentului. Cu toate acestea, CERN a primit o mulţime de e-mailuri şi telefoane de ameninţare cu moartea, în care este cerută anularea acestuia. Frank Wilczek se numără printre cei ameninţaţi cu moartea în ultimele zile.

Experţii spun că nu e niciun pericol

Specialiştii români în fizică atomică care participă la Big Bangul din Elveţia susţin că experimentul din 10 septembrie nu va fi deloc periculos pentru Terra. Cercetătorii români susţin că pe 10 septembrie se va testa numai dacă funcţionează detectorii de particule.

"Nu există niciun fel de risc. Singurul risc este să nu iasă experimentul", spune Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică Atomică Horia Hulubei, de pe platforma de la Măgurele. Oamenii de ştiinţă susţin că nu se pot forma găuri negre, care sunt de fapt locuri unde materia se absoarbe.

Românii, "la butoane"

Fizicienii români participă în număr mare la reconstituirea Big-Bangului de la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. Sunt 60 de specialişti care vor lua parte la trei dintre cele patru experimente.

Oamenii de ştiinţă români susţin că mâine se vor introduce numai protoni (n.r. un proton reprezintă a 208-a parte dintr-un nucleu de plumb), iar energia va fi mai mică decât cea obţinută de americani anii trecuţi. Ei spun că în cadrul experimentului nu se va acţiona în niciun fel asupra materiei.

Primul experiment la care românii iau parte se numeşte ALICE, în cadrul căruia se va studia ciocnirea a doi ioni (n.r. un ion e format din mai mulţi atomi).

Detectorii de particule, realizaţi la Măgurele

"Pe lângă fizicieni, participăm şi cu ingineri. Noi conducem de fapt 3 experimente, dar fiecare dintre acestea are câte 1.000 de oameni de ştiinţă din toată lumea", spune Nicolae Zamfir, directorul general de la Institutul Naţional de Fizică Atomică, Horia Hulubei.

Românii au realizat cea mai mare parte a detectorilor de particule elementare, fapt care s-a întâmplat pe platforma de la Măgurele.

În plus, pe teritoriul României există cea mai mare reţea de calculatoare care vor analiza datele obţinute în cadrul exeprimentului. "S-a construit un sistem de computere, cunoscut sub numele de GRID, care e alcătuit din 2 milioane de unitati echivalente cu calculatoarele obisnuite, din toate cele 20 de ţări participante, interconectate între ele. Dar noi la Măgurele avem aproximativ 20.000 de astfel de calculatoare asemanatoare celor obisnuite", dezvăluie Nicolae Zamfir.

Unul dintre cercetătorii români, care conduce şi experimentul Alice, este profesorul Mihai Petrovici, de la Institutul de Fizică de la Măgurele. El ne-a spus că grupul de români a realizat unele dintre cele mai importante detectoare, menite să studieze formele în care se găsea material în primele momente ale Universului.

Într-o primă fază va avea loc ciocnirea a doi ioni de plumb, la o energie de 5 tetra electroni volţi pe nucleoni (n.r. unitatea de măsură pentru proton).