Puţini revoluţionari au fost, mulţi au rămas!

Conform datelor preliminare ale unei comisii de anchetă: doar 11 din cei 85 de preşedinţi de organizaţii ale revoluţionarilor au luptat în realitate în decembrie 1989

Cu prilejul aniversării a 17 ani de la Revoluţia din 1989, revista în limba maghiară "Háromszek" trece în revistă bilanţul preliminar al comisiei care îi verifică pe revoluţionari. Potrivit datelor citate de Radio Europa Liberă, până în momentul de faţă au fost verificaţi 4.000 din cei peste 21.000 de revoluţionari care au beneficii din partea statului.
Concluziile preliminare indică că există foarte mulţi falşi revoluţionari: doar 11 din cei 85 de preşedinţi de organizaţii ale revoluţionarilor sunt îndreptăţiţi la acest titlu. Din cele 1.104 victime recunoscute deja oficial ale evenimentelor, cel puţin 27 au murit din cu totul alte cauze. Cât despre eroii răniţi, peste 150 dintre ei nu au suferit nici măcar o zgârietură în decembrie 1989. Doru Mărieş, preşedintele asociaţiei 21 Decembrie, a precizat, pentru Adevărul, că este unul dintre liderii de organizaţii ale revoluţionarilor care a refuzat să primească certificatul care să ateste acest lucru. Motivul invocat de Mărieş este că nu a putut accepta acest lucru din partea "criminalului Ion Iliescu".
Fabricaţi de Iliescu
Preşedintele Asociaţiei 21 decembrie recunoaşte că există printre cei care au certificate de revoluţionari şi oameni care nu au participat la evenimentele din decembrie 1989. "Nu pot să dau cifre, dar şi nerevoluţionari", spune el. Mărieş spune că ar trebui cercetaţi de CNSAS şi liderii de organizaţii ale revoluţionarilor. "Trebuie să aflăm cine sunt cei care au fost
trimişi
acolo", cere liderul de la 21 decembrie. El mai afirmă că unii dintre falşii revoluţionari ar fi obţinut certificatele de la fostul preşedinte Ion Iliescu. "Le-a dat ca să-şi ascundă crimele", spune Doru Mărieş.
În privinţa cercetărilor comisiei, Mărieş afirmă că nu crede că ar fi vorba de 85 de preşedinţi de organizaţii ale revoluţionarilor. "Din câte ştiu eu ar fi vorba de 59 de organizaţii cărora le-au fost verificate dosarele. Unii nu au fost la comisie. Alţii îşi plătesc poliţe. Între domnul Cutean şi unele organizaţii", spune preşedintele Asociaţiei 21 decembrie.
Mărieş mai spune că în privinţa morţilor şi răniţilor nu se pot trage concluzii decât după ce procurorul militar Dan Voinea îşi va încheia ancheta privind decembrie 1989.

Beneficiile
Conform Legii 42, revoluţionarii aveau dreptul de a obţine 10.000 de metri de teren în extravilan sau de metri pentru a-şi construi o locuinţă, dacă nu aveau deja una. De asemenea, certificatul de revoluţionar mai dădea dreptul la o casă, dacă respectivul nu avea deja una, şi la 50 de metri pătraţi pentru un spaţiu comercial. Conform noii legi, revoluţionarii au dreptul la 100 metri pătraţi pentru un spaţiu comercial şi la indemnizaţie apropiată de salariul mediu pe economie.

Deputatul Cutean, trimis în judecată
Deputatul PSD de Alba, Emilian Cutean, a fost trimis în judecată la finele lunii aprilie a.c., după ce a fost cercetat de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia sa. Cutean, fost secretar de stat la Secretariatul pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, ar fi dispus, în mod ilegal, plata unei sume de aproape 3 miliarde de lei în contul Asociaţiei "Club 22", al cărei preşedinte era.
În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi Mihaela Sbârcea, director al Direcţiei buget-finanţe, programe şi resurse umane din cadrul Secretariatului de Stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989. Aceasta este acuzată de complicitate la infracţiuni săvârşite de Cutean. Conform procurorilor, în decembrie 2004, când Emilian Cutean nu mai avea calitatea de secretar de stat la SSPR, fiind eliberat din această funcţie pe 20 decembrie 2004, a dispus plata unei sume de 2,995.684 miliarde de lei în contul Asociaţiei "Club 22". Din această sumă, Cutean, fiind singurul care avea drept de semnătură în numele asociaţiei, a achitat 45.778.886 lei cu titlu de chirie restantă pentru imobilul din cartierul Primăverii, deţinut de Asociaţia "Club 22", unde locuia şi el. Diferenţa ar fi folosit-o pentru constituirea unui depozit bancar.
Cutean ar fi solicitat de la bugetul de stat sumele de bani necesare pentru un program de acţiune al SSPR care se referea la problemele sociale ale revoluţionarilor - autoturisme pentru răniţi, materiale sanitare, subvenţii pentru investiţii, tabere pentru copiii revoluţionarilor - şi la aniversarea a 15 ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989. Aceste subvenţii erau destinate cinstirii memoriei Revoluţiei şi nu aveau în vedere acoperirea cheltuielilor de personal, de întreţinere şi reparare a mijloacelor fixe, cheltuieli administrative sau proprii ale beneficiarului subvenţiei.