Din resturi

La prima vedere, s-ar putea crede că renumita salată Caesar poartă numele marelui împărat roman. În realitate, nu are nicio legătură cu Iulius Caesar. şi cu niciun alt cezar care a

La prima vedere, s-ar putea crede că renumita salată Caesar poartă numele marelui împărat roman. În realitate, nu are nicio legătură cu Iulius Caesar. şi cu niciun alt cezar care a guvernat Roma. Are legătură în schimb cu italianul Caesar Cardini (1896-1956), un faimos patron de restaurant din Tijuana, Mexic. Legenda spune că într-un weekend aglomerat de 4 iulie din 1924, rămas fără prea mari provizii, Cardini a încropit pentru clienţii lui o salată din resturile găsite în bucătărie. Reţeta originală includea salată romaine, usturoi, crutoane, parmezan, ouă, ulei de măsline şi sos Worcestershire. Cel care a avut ideea introducerii fileurilor de anşoa în compoziţia salatei a fost Alex Cardini, care, în 1926, s-a alăturat fratelui său la restaurantul din Tijuana. Etalându-şi măiestria, Caesar Cardini a preparat salata "în direct", la masa clienţilor. "Puneţi totul pe masă", spunea el "şi faceţi din combinarea ingredientelor o ceremonie. Lăsaţi invitaţii să creadă că au în faţă o specialitate a casei, când, de fapt, nu aţi făcut altceva decât să vă jucaţi cu nişte resturi." Iată o filosofie demnă de urmat.

Salată Caesar
Ingrediente: 1 salată romaine, 6 linguri ulei de măsline, 2 ceşti crutoane, 3 căţei de usturoi, 4 fileuri de anşoa, 1 linguriţă sos Worcestershire, 1 linguriţă muştar franţuzesc, 2 linguri suc de lămâie, 1/4 linguriţă piper, 1/2 linguriţă sare, 2 ouă proaspete, la temperatura camerei, 4 linguri parmezan ras.
Mod de preparare: Se curăţă salata, se spală, se zvântă şi se rupe în bucăţi; se ţine 30 de minute la frigider pentru ca frunzele să fie crocante. Cubuleţele de pâine se stropesc cu ulei de măsline, se presară cu puţină sare şi se rumenesc în cuptor atât cât să prindă o culoare aurie; se scurg pe o hârtie absorbantă. Se pun ouăle într-un vas mic, se toarnă peste ele apă clocotită, cât să le acopere, şi se lasă 1 minut. Se trec apoi prin jet de apă rece şi se separă albuşurile de gălbenuşuri. Se bat cu telul usturoiul tocat foarte fin, fileurile de anşoa scurse şi zdrobite, sare şi piper. Se adaugă zeama de lămâie, muştarul şi sosul Worcestershire. Se încorporează, bătând încontinuu, gălbenuşurile, apoi se toarnă treptat uleiul, ca la maioneză, şi se bat toate până se omogenizează. Se amestecă sosul cu frunzele de salată şi se presară cu crutoane şi parmezan.
Notă: Pentru o versiune mai accesibilă, se poate înlocui salata romaine cu salată verde, fileurile de anşoa cu fileuri de sardine şi se poate renunţa la sosul Worcestershire.

ştiaţi că?
În 1930, salata Caesar a fost votată de maeştrii bucătari ai Societăţii Internaţionale a Epicurienilor din Paris drept "cea mai bună reţetă pe care a dat-o America în ultimii 50 de ani".