Cum a renunţat Stalin la superspionul Richard Sorge

Americanii consideră spionajul cea mai veche meserie a lumii, deschizând şi un muzeu în capitala federală, Washington, sub numele de International Spy Museum. Deschiderea arhivelor secrete din ultimii ani a adus istoricilor nume noi de spioni şi misiuni de spionaj nebănuite anterior. Dar în pofida atâtor descoperiri, locul întâi în galeria recordurilor mondiale de spionaj rămâne ocupat şi azi de superspionul dr. Richard Sorge.

Cartea de faţă, The Case of Richard Sorge, publicată de editura Harper and Row din New York, este opera a doi profesori universitari de la Universitatea Oxford. Primul dintre ei, istoricul britanic F. W. Deakin este fostul preşedinte al lui St. Anthony College de la Oxford. Tot el este autorul cărţii The brutal friendship-Mussolini, Hitler and The fall of italian fascism. Al doilea autor al cărţii este G. R. Storry, conferenţiar la Otaru College din Hokkaido, Japonia şi cadru didactic titular la Universitatea Oxford. Ambii autori au efectuat multiple călătorii de documentare la Tokyo şi la New York pentru interviuri cu cei care l-au cunoscut sau l-au anchetat, judecat şi condamnat pe Sorge.

Această lucrare este considerată de istorici drept cea mai completă şi documentată biografie a lui Richard Sorge. El s-a născut la 4 octombrie 1895, în suburbia Surahani a oraşului Baku din Imperiul Rus (azi Republica Azerbaidjan). Tatăl său, Albert Sorge, era inginer miner neamţ, trimis să lucreze în zona petroliferă a Caucazului. Mama sa, Nina Semionovna Kobeleva, era rusoaică. Bunicul său, Friederich Sorge, a fost secretarul lui Karl Marx, amănunt de mare importanţă pentru stăpânii de mai târziu de la Kremlin. Sorge şi-a petrecut copilăria în împrejurimile oraşului Baku până la retragerea în Germania a tatălui său, decedat în 1907.

În anul 1914, Richard Sorge se înrolează în armata imperială germană şi participă la Primul Război Mondial unde este rănit de două ori, ultima oară atât de grav încât este decorat cu Crucea de Fier. În 1918, Sorge aderă la organizaţia ilegală a Partidului Comunist German, înfiinţat de Rosa Luxemburg şi Karl Liebnecht, iar în 1919 se mută la Hamburg unde obţine doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea din Hamburg. La începutul deceniului următor, Sorge este recrutat în secţia „M" a Partidului Comunist German, un departament ilegal de recrutare a cadrelor comuniste cu influenţă în sindicatele muncitorilor germani. El devine jurnalist şi activist politic la ziarul partidului şi, în această calitate, participă la şedinţele Cominternului organizate în alte ţări.

Începutul. În anul 1925, Sorge devine membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi intră în vizorul poliţiei germane şi al ofiţerilor recrutori ai spionajului sovietic, iar trei ani mai târziu, Sorge devine membru al serviciului sovietic de informaţii Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie (G.R.U.), adică direcţia de spionaj a Armatei Roşii. Fiind deja un jurnalist consacrat, Sorge este trimis la Shanghai sub acoperirea de reprezentant al presei germane pentru studiul agriculturii Chinei. În realitate, misiunea lui în China era să culeagă informaţii privind planurile expansioniste ale japonezilor din Manciuria şi, mai ales, în ce direcţie plănuiau aceştia să acţioneze: spre nord, invadând Siberia sau spre sud, cu ocuparea Chinei şi a Pacificului de Vest.

Sub acoperirea de jurnalist, Sorge a construit o reţea de agenţi şi de specialişti între oraşele Mukden din Manciuria şi Canton din sudul Chinei. În această reţea Sorge a recrutat şi un cetăţean japonez, Ozaki Hotsumi, care avea contacte valoroase în guvernul Japoniei. În ianuarie 1933, Sorge este rechemat la Moscova, unde i se dă o nouă misiune, de data asta la Tokyo. Pentru obţinerea unui paşaport german, Sorge se înscrie la 1 octombrie 1934 în partidul nazist şi cere scrisori de acreditare ca jurnalist în Japonia de la marile trusturi de presă din Germania. Directorul ziarului „Tagliche Rundschau" îi dă lui Sorge o scrisoare de recomandare către Eugene Ott, ataşatul militar de la Ambasada Germaniei la Tokyo. Acest contact va reprezenta principala breşă sovietică în relaţia Germaniei lui Hitler cu Japonia imperială, întrucât acest ataşat militar va deveni curând ambasadorul german din Japonia. Eugene Ott îl face pe Sorge un membru neoficial al personalului Ambasadei cu acces la materiale de importanţă strategică primite de la Berlin.

Articolul complet pe historia.ro.