Ce este mai rentabil: fondul de pensii sau depozitul bancar?

Viitori pensionari şi cotizanţi au de luat o decizie investiţională grea, pentru care nimeni nu le garantează un profit sigur Pentru cei cu venituri mici pe cartea de muncă, nici pilonul

Viitori pensionari şi cotizanţi au de luat o decizie investiţională grea, pentru care nimeni nu le garantează un profit sigur

Pentru cei cu venituri mici pe cartea de muncă, nici pilonul III (pensii facultative), unde vor depune maximum 15% din venitul brut, nici pilonul II (obligatoriu), cu contribuţie de 2%, nu reprezintă o variantă fericită. Alternativele ar putea fi ori "pilonul IV", un produs de asigurare gen pensie, ori clasicul depozit bancar.

Despre profitabilitatea unei pensii sau a unei investiţii bancare nimeni nu poate vorbi. Administratorii de fonduri de pensii nu au voie, prin lege, să spună despre randamente sau să promită oamenilor un anumit venit. În cazul unei contribuţii la un produs de pensie cu componentă unit-linked, participanţii pot primi o estimare relativă, dar calculele sunt făcute individual. Întrebarea tuturor celor care au de luat o decizie investiţională pe termen lung este dacă să-şi facă o asigurare pe care să o primească sub forma unei pensii la vârsta de 60, respectiv 65 de ani, sau să plaseze banii la bancă, într-un depozit pentru 20 sau 30 de ani. Băncile însă nu au depozite decât pe perioade de maximum trei ani şi, prin urmare, nu pot vorbi de o dobândă pentru o perioadă aşa de mare.

Fondurile de pensii sunt mai avantajoase

"Avantajele acumulării într-un fond de pensii sau într-unul legat de un produs de asigurare de viaţă (unit-linked), comparativ cu depozitele bancare, sunt net în favoarea celor dintâi. Asta datorită rezultatului investiţional, superior în cazul fondurilor", ne-a declarat Theodor Alexandrescu, managerul AIG Life. Participantul la un fond de pensii facultative va beneficia de facilităţi fiscale pentru sume plătite cu titlu de contribuţii. "Banii alocaţi fondului de pensii se deduc din baza impozabilă, micşorând-o astfel. Ca urmare, impozitul de plată se reduce din veniturile salariale", explică Dorin Boboc, director investiţii Allianz-Ţiriac, societate de administrare a fondurilor de pensii facultative.

Un alt avantaj, spune oficialul companiei, este că se poate contribui cu sume mici de bani, pe perioade lungi de timp, acestea fiind virate de angajator odată cu asigurările sociale. Alte avantaje ar fi suspendarea sau încetarea contribuţiilor, transferul la un alt fond de pensii (cu plata unei penalităţi în primii doi ani) sau faptul că sumele acumulate în cont nu pot face obiectul niciunei executări silite. "Bineînţeles că este mai profitabil pentru participant să contribuie la un fond decât să pună banii la bancă. Dacă privim din perspectiva că plata contribuţiilor se face din salariul brut, iar în cazul unui depozit bancar se va face dintr-un salariu net, participantul câştigă 16%, impozitul pe salariu", mai spune Dorin Boboc.

Exemplu de calcul

Pentru o contribuţie de 100 de lei pe lună, timp de 30 de ani, un fond de pensii pare a asigura un randament mai bun faţă de o bancă. În calculul nostru am estimat o dobândă de 4% (cât este în prezent la euro) şi o inflaţie de 2% pe an. La o contribuţie de 30 de ani (360 de luni), de câte 100 lei/lună, suma strânsă în cont de un participant ar putea ajunge la 69.140 de lei. La momentul respectiv, fiecare va decide dacă-şi scoate toţi banii din bancă sau dacă va scoate lunar (de la 60 - 80 de ani) o sumă de aproximativ 300 lei/lună. (*estimarea redacţiei)

În cazul unui viitor pensionar care contribuie cu 100 RON pe lună timp de 25 de ani, renta viageră estimată în cazul unei investiţii cu profil de risc moderat (maximum 40% în acţiuni cotate la bursă), va primi la vârsta maturităţii de 60 de ani o rentă lunară de aproximativ 580 RON + o asigurare suplimentară de scutire de la plata contribuţiilor în caz de invaliditate din accident pe durata perioadei de acumulare.
(* exemplu AIG Life)