Ne pleacă fregata la război
0Fregata „Regele Ferdinand“ porneşte astă-seară într-o misiune de patrulare în apele Mării Mediterane. Nava va participa la impunerea embargoului privind vânzarea de armament către Libia. La bordul navei-comandant a flotei militare româneşti se află 205 militari şi doi ofiţeri de stat major. Misiunea pe mare este prima după 67 de ani.
Constanţa: 4,5 milioane de euro pentru misiunea fregatei „Regele Ferdinand“ în Libia
Nava-comandant a Marinei Militare, fregata „Regele Ferdinand", va pleca astăzi spre Marea Mediterană, în zonele coastei Libiei, pentru a se alătura forţelor NATO într-o misiune de impunere a embargoului. Decizia de a trimite forţe proprii în sprijinul NATO a fost luată la 22 martie de Consiliul Superior de Apărare al Ţării, odată cu lansarea embargoului împotriva Libiei. Pentru ca România să se poată alătura forţelor aliate, Guvernul a alocat din fondul de urgenţă al Ministerului Apărării Naţionale suma de 4,5 milioane de euro.
O lună de pregătire
Fregata va pleca în misiune mai repede decât se preconiza. „Cei doi ofiţeri de Stat Major au un termen de pregătire de cinci zile, iar fregatele - de 60 de zile de la data solicitării de către NATO", declara la 23 martie ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea. Preşedintele Traian Băsescu anunţase că nava trebuie să fie în dispozitiv la 4 iunie. Pregătirile au durat, însă, doar o lună: fregata va pleca spre coastele Libiei vineri seară, la ora 19.00.
În acest timp, pe fregată au fost făcute revizii şi etalonări ale echipamentelor de propulsie, de luptă, de navigaţie, de comunicaţii şi de protecţie a navei. Echipajul a fost instruit pentru misiunea primită, verificat medical şi testat psihologic, iar documentele organizatorice şi de executare a misiunii au fost atent elaborate.
Pregătirile erau ieri pe ultima sută de metri: nava era trasă la cheul danei militare, iar echipajul se afla la bord. Singurul lucru care mai rămăsese de organizat era ceremonialul care va avea loc în această seară şi construcţia estradei cu copertină unde se vor afla oficialităţile prezente la ridicarea ancorei. „Înainte de a pleca într-o astfel de misiune importantă există foarte multe lucruri de pus la punct. Se pregătesc documentele, se fac vizitele medicale, reparaţiile, aprovizionarea, se verifică armamentul şi muniţia", a declarat comandorul (r) Costel Tătaru, fost comandant al fregatei Mărăşeşti.
„Prevenim intrarea navelor suspecte"
Militarii au de executat o misiune pentru care - spun specialiştii - sunt pregătiţi, iar fregata are dotările necesare. Principalele acţiuni pe care le poate îndeplini nava sunt de escortare, interdicţie zonală, observare şi de control aerian. Potrivit planului tehnico-tactic, impunerea embargoului constă practic în angajarea ameninţărilor asimetrice, misiuni de interceptare-control pe mare, suport pentru misiuni amfibii şi forţe speciale.
„Noi trebuie să prevenim intrarea navelor suspecte de a transporta armament şi mercenari, patrulând un raion din Marea Mediterană, ce ne va fi repartizat de către comanda grupării. Putem face şi inspecţia la bordul navei suspecte. Din câte am înţeles, vom intra, iniţial, sub comandă europeană", a explicat comandorul Costel Tătaru.
Militarul spune că modalitatea de acţiune în cazul în care românii vor depista un caz de trafic cu armament va fi stabilită abia după ce fregata va ajunge în Libia. „Pentru fiecare misiune se stabilesc aşa-numitele «reguli de angajare»", a afirmat comandorul, explicând că românii vor afla abia în teatrul de operaţiuni cum şi dacă intervin în caz de nevoie.
Fregata este dotată cu echipament suficient pentru o misiune de embargo, insuficient însă pentru o misiune de război. Regele Ferdinand nu are sistem de senzori, sisteme de armă (nu are rachete navă-navă, navă-aer, rachete antisubmarin), sisteme complexe folosite în războiul electronic şi nu are un sistem integrat de comunicaţii şi control, ci doar unul de generaţie 1986. Nava poate fi însă folosită pentru blocadă.
Ultima misiune a „Regelui Ferdinand"
România nu a mai participat la o misiune pe mare în timpul unui război din 1944. Ultima misiune s-a numit „Operaţiunea 60.000" şi s-a derulat în perioada 14 aprilie - 13 mai 1944. „Trupele germane şi cele ale aliaţilor din cadrul Axei se retrăgeau din Crimeea. La acea dată frontul, sovietic ajunsese la graniţa cu Prutul. Au fost evacuaţi pe calea mării peste 120.000 de militari, din care 35.857 români, 58.486 germani, 25.117 slovaci şi 22.548 tone material de război, ca şi circa 25.000 de civili şi voluntari ruşi", a declarat Florin Stan, şef al Secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Marinei Militare. La acea misiune a participat şi distrugătorul „Regele Ferdinand", după care a fost botezată actuala fregată britanică aflată în dotarea Marinei Militare Române, dar şi alte distrugătoare.
"Noi trebuie să prevenim intrarea navelor suspecte de a transporta armament şi mercenari, patrulând un raion din Marea Mediterană, ce ne va fi repartizat de către comanda grupării.''
Costel Tătaru
comandor (r)
MISIUNI SECUNDARE
Nava este pregătită să efectueze intervenţii pentru înlăturarea efectelor dezastrelor de mediu, intervenţii la dezastre pe mare sau misiuni de căutare şi salvare.

CITEŞTE ŞI:FREGATA REGELE FERDINAND, BUNĂ DOAR DE BLOCADĂ, NU ŞI DE LUPTĂ
CUM A AJUNS FREGATA REGELE FERDINAND ÎN DOTAREA MARINEI ROMÂNEINFOGRAFIE